








Imagini găzduite de doamna Zina.
Posted in artă, Miercurea fără cuvinte, tagged Nadia Strelkina on decembrie 23, 2020| 16 Comments »
Posted in Biblia, tagged Evanghelia după Ioan on decembrie 16, 2020| 2 Comments »
Din capitolul 11
Învierea lui Lazăr
„Dacă umblă cineva ziua, nu se împiedică pentru că vede lumina acestei lumi; dar dacă umblă cineva noaptea se împiedică pentru că lumina nu este întru el.
Pe acestea le-a zis și apoi le-a spus:<<Lazăr, prietenul nostru, a adormit, dar Mă duc să-l trezesc.
Atunci I-au zis ucenicii: Doamne, dacă a adormit, va scăpa. Iisus vorbise însă despre moartea lui, dar ei credeau că vorbește despre adormirea prin somn. Deci Iisus le-a spus atunci limpede: Lazăr a murit; și Mă bucur pentru voi că Eu n-am fost acolo pentru ca voi să credeți…Dar să mergem la el.
Iisus i-a zis(Martei) Eu sunt învierea și viața; cel ce crede întru Mine, în veac nu va muri! Crezi tu aceasta? Zis-a Lui: Da, Doamne. Eu am crezut că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce a venit în lume.
…Iisus, când a văzut-o plângând( pe Maria) și pe Iudeii care veniseră cu ea plângând, a suspinat cu duhul și S’a tulburat întru sine. Și a zis: Unde l-ați pus? Zisu-I-au: Doamne, vino și vezi. Iisus a lăcrimat. Atunci au zis Iudeii: Iată cât îl iubea! Iar unii din ei ziceau: Oare el, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca și acesta să nu moară?
Deci din nou suspinând Iisus întru Sine, a mers la mormânt. Și era o peșteră, și o piatră era așezată pe ea. Iisus i-a zis: Ridicați piatra! Marta, sora mortului, I-a zis: Doamne, de acum miroase, că e a patra zi… Iisus i-a zis: Nu ți-am spus că dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu? Au ridicat deci piatra, iar Iisus Și-a ridicat ochii în sus și a zis: Părinte, mulțumescu-Ți că M’ai ascultat. Eu știam că Tu întotdeauna Mă asculți, dar de dragul mulțimii care stă’mprejur am zis, ca să creadă că Tu M’ai trimis. Și zicând acestea, a strigat cu glas mare: Lazăre, vino afară! Și a ieșit mortul, legat la picioare și la mâini cu fâșii de pânză; și fața lui era înfășurată cu maramă. Iisus le-a zis: Dezlegați-l și lăsați-l să meargă!
Arhiereii pun la cale uciderea lui Iisus
Atunci mulți din Iudeii care veniseră la Maria și au văzut ce făcuse Iisus, au crezut în El. Dar unii din ei s’au dus la farisei și le-au spus cele ce a făcut Iisus. Atunci arhiereii și fariseii au adunat sinedriul și ziceau: Ce facem, că omul acesta face multe minuni?;dacă-l vom lăsa așa, toți vor crede în el și vor veni Romanii și ne vor lua locul și neamul…Iar Caiafa, unul dintre ei, care în anul acela era arhiereu, le-a zis: Nu știți nimic, nici nu gândiți că de folos ne este să moară un om pentru popor, iar nu tot neamul să piară. Dar pe aceasta n’a zis-o de la sine, ci, fiind arhiereu al acelui an, a profețit că Iisus avea să moară pentru neam-și nu numai pentru neam, ci și ca să adune întru una pe fiii lui Dumnezeu cei împrăștiați. Așadar, din ziua aceea au pus la cale să-l ucidă.
De aceea Iisus nu mai umbla pe față printre Iudei, ci a plecat de acolo într’un ținut aproape de pustie, într’o cetate numită Efraim, și acolo a rămas cu ucenicii Săi.
Apropierea Paștilor
Iar Paștile Iudeilor erau aproape și mulți din ținutul acela s’au suit la Ierusalim mai înainte de Paști, ca să se curățească. Deci îl căutau pe Iisus și, pe când stăteau în templu, ziceau între ei: Ce părere aveți? Oare nu va veni la sărbătoare?…
Iar arhiereii și fariseii dăduseră porunci că, dacă va ști cineva unde este, să dea de știre, ca să-L prindă. ”
Din capitolul 12
Ungerea din Betania
„ Deci cu șase zile înainte de Paști, Iisus a venit în Betania. unde era Lazăr, cel pe care-l înviase din morți. Și I-au făcut acolo cină; și Marta slujea. Și Lazăr era unul dintre cei ce ședeau la masă cu El. Atunci Maria, luând o litră, cu mir de nard curat, de mult preț, a uns picioarele lui Iisus și le-a șters cu părul capului ei; iar casa s’a umplut de mireasma mirului. Dar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Săi- cel care avea să-l vândă-, a zis: De ce nu s’a vândut mirul acesta cu trei sute de dinari și să-i fi dat săracilor? Iar el a zis aceasta nu pentru că îi era grijă de săraci, ci pentru că era fur și, având punga, vămuia ce se punea într-însa. A zis deci Iisus: Las-o, că pentru ziua îngropării Mele l-a păstrat; că pe săraci îi aveți pururea cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți pururea.
Atunci mulțime mare de Iudei a aflat că El este acolo și au venit nu numai pentru Iisus, ci ca să-l vadă și pe Lazăr pe care El îl înviase din morți. Iar arhiereii au pus la cale ca și pe Lazăr să-l omoare, căci din pricina lui mulți dintre Iudei mergeau și credeau în Iisus.
A doua zi, marea mulțime care venise la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, au luat ramuri de finic și au ieșit în întâmpinarea Lui și strigau: Osana, binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului și Împăratul lui Israel!
Și Iisus, găsind un asin tânăr, a șezut pe el, precum este scris: Nu te teme, fiica Sionului! Iată, Împăratul tău vine șezând pe mânzul asinei.
Pe acestea ucenicii Săi nu le-au înțeles de la’nceput; dar când S’a preamărit Iisus, atunci și-au adus ei aminte că acestea pentru El erau scrise și că pe acestea le-au făcut ei pentru El.
Drept aceea, mulțimea care era cu El când l-a strigat pe Lazăr din mormânt și l-a înviat din morți dădea mărturie; de aceea L-a și întâmpinat mulțimea, pentru că auzise că El a făcut această minune. Atunci fariseii ziceau între ei: Vedeți că-ntru nimic nu vă este de folos! iată că lumea s-a dus după el!…
Iisus: A venit ceasul ca Fiul Omului să fie preamărit. Adevăr, adevăr vă spun: Dacă bobul de grâu care cade’n pământ nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce roadă multă. Cel ce-și iubește viața, O va pierde; dar cel ce-și urăște viața în lumea aceasta O va păstra pentru viața veșnică. Dacă-Mi slujește cineva. Să-Mi urmeze;și unde sunt Eu, acolo va fi și slujitorul Meu. Dacă-Mi slujește cineva Tatăl Meu îl va cinsti. Acum sufletul Meu e tulburat, și ce voi zice?: Izbăvește-Mă, Părinte, de ceasul acesta?…Dar Eu pentru aceasta am venit în ceasul acesta! Părinte, preamărește-Ți numele!
Atunci a venit glas din cer, zicând: L-am și preamărit și iarăși îl voi preamări!
Iar mulțimea care sta și care auzise, zicea: Tunet a fost! Alții ziceau: Înger I-a grăit! Iisus, răspunzând, a zis: Nu pentru Mine a fost glasul acesta, ci pentru voi. Acum este judecata acestei lumi, acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară. Iar Eu, când mă voi înălța de pe pământ, pe toți îi voi trage la Mine. Iar pe aceasta o zicea arătând cu ce moarte avea să moară.
I-a răspuns deci mulțimea: Noi am auzit din lege că Hristosul rămâne în veac: cum de zici tu că Fiul omului trebuie să se înalțe? Cine este acesta, Fiul Omului?
Atunci le-a zis Iisus: Încă puțină vreme Lumina este cu voi. Umblați cât aveți Lumina, ca să nu vă cuprindă Întunericul. Și cel ce umblă în întuneric nu știe unde merge. Cât aveți Lumina, credeți în Lumină, ca să fiți fii al Luminii. Acestea le-a vorbit Iisus; și, plecând, S’a ascuns de ei.
Și cu toate că atâtea minuni a făcut El în fața lor, ei tot nu credeau într’Însul. Ca să se plinească cuvântul profetului Isaia, pe care l-a zis: Doamne, cine i-a dat crezare auzului nostru? Și cui i s’a descoperit brațul Domnului?
De aceea nu puteau să creadă, că a mai zis Isaia: El ochii lor i-a orbit, și inima lor a împietrit-o, pentru ca ei cu ochii să nu vadă și cu inima să nu’nțeleagă, ca nu cumva ei să-și revină și Eu să-i vindec.
Pe-acestea le-a zis Isaia când l-a văzut slava și a grăit despre El. Totuși, și dintre căpetenii mulți au crezut într-Însul, dar n’o mărturiseau din pricina fariseilor, ca să nu fie izgnoniți din sinagogă; căci ei au iubit slava oamenilor mai mult decât slava lui Dumnezeu.
Iar Iisus a strigat și a zis: Cel ce crede în mine, nu în Mine crede, ci în Cel ce M’a trimis pe Mine. Și cel ce Mă vede pe Mine Îl vede pe Cel ce M’a trimis pe Mine. Eu, Lumină am venit în lume, pentru ca tot cel ce crede în Mine să nu rămână în întuneric. Și dacă aude cineva cuvintele Mele și nu le păzește, Eu nu’l judec; că n’am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea.
Pe cel ce se leapădă de Mine și nu primește cuvintele Mele, are cine să-l judece: cuvântul pe care Eu l-am grăit, acela îl va judeca în ziua de apoi; pentru că Eu nu de la Mine am grăit, ci Tatăl, Cel ce M’a trimis, El Mi-a poruncit ce să spun și ce să grăiesc. Și știu că porunca Lui este viața veșnică. Așadar, ceea ce grăiesc Eu: precum Mi-a spus Mie Tatăl, așa grăiesc.”
Sursa foto aici
Posted in artă, Miercurea fără cuvinte on decembrie 9, 2020| 19 Comments »
Posted in stări sufletești on decembrie 6, 2020| 10 Comments »
Domnișoara studentă, fosta mamă a lui Șibel, ne-a adus un nou pătuț pentru pisici când a aflat că fiecare și-l revendică pe rând pe cel al lui Șibel. Ce frumos din partea ei!
Felul în care se joacă Micuț cu pătuțurile, se ascunde sub ele, le plimbă prin casă, e un adevărat spectacol, ce mai!
Am ajuns la peste 500 de întrebări la proiectul meu privind arta.
Ajutorul pe care mi l-a dat prietena mea C. E un ocean de răbdare! Mulțumesc mult, C. pentru tot!
Am văzut o bijuterie întunecată, The Professor and the Madman, cu Mel Gibson și Sean Penn, ocazie cu care am redescoperit muzica lui Bear McCreary, pe care o știam din Da Vinci’s Demons.
O prietenă s-a bucurat foarte mult când i-am editat niște fotografii de ziua băiețelului ei.
Iau lecții de perseverență de la Cristofor Columb, care nu se descuraja când primea refuz după refuz privind sponsorizarea expediției sale.
Gândul la persoana a II-a care mi-a venit într-un moment de tihnă după ce fusesem năpădită de sentimente negative: îmbrățișează refuzul! Ca de obicei, aceste cuvinte la persoana a II-a vin ca niște sfaturi foarte bune pe care merită să le iau în seamă.
Am copiat un citat din Biblie care mi-a plăcut mult: Atunci le-a zis Iisus: Încă puțină vreme Lumina este cu voi. Umblați cât aveți Lumina, ca să nu vă cuprindă Întunericul. Și cel ce umblă în întuneric nu știe unde merge. Cât aveți Lumina, credeți în Lumină, ca să fiți fii al Luminii.
Mi-am pus pe desktop o icoană a Maicii Domnului zâmbitoare pe care am descoperit-o când am mers cu prietena mea A. la Horaița. De câte ori văd icoana simt cum îmi crește vibrația.
Deschiderea pe care o au unii oameni față de proiectul meu și mesajele extraordinare pe care le primesc de la ei. Vă mulțumesc!
Imaginea de la melodia de pe Youtube Manifest Miracles mă duce cu gândul la versul El cutremură o barcă.
Am urmărit un interviu cu solistul de la Firma și am aflat că au avut de ales dintre vreo 200 de nume pentru formație, printre care și Căpșunile Căzătoare. :))
Prietena mea C. mi-a spus de Festivalul Național de Teatru, desfășurat anul acesta online. Am avut ocazia să văd câteva piese de teatru bucureștene gratuite. M-au impresionat spectacolele Deșteptarea Primăverii, unde cei de la Firma au semnat coloana sonoră, și Furtuna, în regia lui Alexander Morfov cu Ion Caramitru în rolul lui Prospero, Crina Semciuc, în rolul Mirandei și Mihai Călin în rolul lui Caliban. Și din Livada de vișini, o piesă italiană tradusă Il giardino dei ciliegi, am reținut o propoziție dragă: La felicità mi svegliava ogni mattina….
O doamnă (P.O.) mi-a dat un feedback foarte frumos la scrierile mele. La fel a făcut și prietena mea A.E. Îmi notez într-un fișier toate aceste impresii de lectură pentru momentele în care voi fi down și voi avea nevoie să ies la liman.
Preferințele comune în materie de muzică și film pe care le am cu noua mea prietenă P.O. Atât de rar rezonez muzical și cinematografic cu cineva, încât atunci când se întâmplă e un adevărat eveniment sufletesc. Mulțumesc, Doamne, pentru asta!
Posted in filme, tagged Nap Toader, Nuntă în Basarabia, Victoria Bobu, Vlad Logigan on decembrie 1, 2020| 8 Comments »
Azi, pe 1 Decembrie, vă propun un film românesc realizat în colaborare cu frații noștri de peste Prut, Nuntă în Basarabia, o comedie adorabilă în regia lui Nap Toader și avându-i ca protagoniști pe Vlad Logigan, și Victoria Bobu. Așa cum am aflat de pe Wikipedia, filmul a primit premiul special al juriului la Tallinn Black Nights Film Festival.
vizionare plăcută!