Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘gramatică’ Category

Verbul a plăcea este adesea folosit greșit cu forma a place.  Deci nu este corect să spunem mi-ar place, ți-ar place etc, ci mi-ar plăcea, ți-ar plăcea etc.

a plăcea 1a plăcea 2a plăcea 3

Verbul a displăcea este adesea folosit greșit cu forma a displace.  Deci nu este corect să spunem mi-ar displace, ți-ar displace etc, ci mi-ar displăcea, ți-ar displăcea etc.

 

a displăcea 1a displăcea 2

Verbul a tăcea este adesea folosit greșit cu forma a tace.  Puteți urmări formele corecte ale verbului la indicativul prezent în slide-ul de mai jos.

a tăcea prezent

 

 

Publicitate

Read Full Post »

 

  1.  Folosirea lui vroiam, vroiai, vroiau etc în loc de voiam, voiai, voiau etc

1

2

3

 

2. Confuzia dintre datorită/mulțumită și din cauza/din pricina

4.png

10364112_295835967244883_2063469360542125965_n

5.png

6

 

Picture5

datorita

 

3. Confuzia dintre vise și visuri

7

8

9

Read Full Post »

 

Astăzi am ales să vă povestesc despre transformarea mea dintr-o nazistă a gramaticii într-o persoană un pic mai tolerantă cu greșelile, nu doar cele gramaticale, ci și cu greșelile în general.

A existat o perioadă în viața mea în care am fost plătită să vânez greșeli de scriere, timp de trei ani și jumătate la un ziar local și cam un an la o editură.

În toată acea perioadă sufeream enorm dacă se strecura câte o eroare în textele pe care le corectam, dintr-un perfecționism dus la extrem.  Același perfecționism nesănătos mă determina să corectez o carte de trei ori câte 24 de ore din 24 până când m-am îmbolnăvit.

Nu am învățat lecția și, din momentul în care am început să scriu pe blogul personal, am ajuns la „performanța” de a parcurge un text și de câte 4-5 ori, să nu cumva să scap chiar și o virgulă. M-am autoporeclit Baba Virgulă, luând drept model binecunoscuta poreclă a lui Caragiale, Moș Virgulă.

Ei bine, Baba asta virgulă care eram eu n-avea pic de umor. Îmi făcusem un cult pentru detectarea greșelilor și chiar am sacrificat o prietenie din cauza asta.

Dar, la un moment dat ceva a început să se întâmple. Să întâlnesc oameni minunați cu abordări total diferite față de ideea de greșeală.

Îmi amintesc că urmăream un curs de psihologie online susținut de un profesor canadian, domnul Steve Joordens, care la un moment dat a întrebat: What’s the capital city of Paris? și apoi a râs ca un copil dându-și seama ce a spus.

Am rămas uimită și m-am întrebat în sinea mea de ce nu a tăiat prostioara la montaj și de ce nu a făcut o altă întregistrare… perfectă. Am ascultat cursul de mai multe ori și a început să-mi placă momentul în care profu’ râdea de propria greșeală.

Am realizat că o greșeală poate fi privită și ca un lucru amuzant, un fel de a ieși din casă cu un pantof de o culoare și celălalt de altă culoare, ca în comedia cu Pierre Richard.

Apoi, citind cartea lui Elisabeth Gilbert despre creativitate am întâlnit acolo un citat care mi-a arătat ce e de fapt perfecțiunea: un mit, o capcană și o roată pentru hamsteri, în care alergi până-ți dai duhul.  Concluzia autoarei, că perfecționismul se deghizează în virtute a fost ca un duș rece pentru mine.

Am decis să renunț la corecturile exagerate, să las textele să curgă, să intervin foarte puțin pentru a face modificări pentru că sunt de părere că varianta lor inițială e și cea mai onestă.  

Mi-am dat seama și de faptul că în timpul pe care l-aș petrece corectând un text a treia oară aș putea trece la un alt proiect și câștigul ar fi mult mai mare decât cel pe care l-ar aduce goana obsesivă după virgule.

Așa că, perfecționistei din mine îi spun clar și răspicat: a greși e omenește!

(Text dedicat lui A., care mi-a dăruit minunăția de carte a lui Elisabeth Gilbert, Lecții de magie – Cum să-ți cultivi creativitatea)

Citat-Henry-Ford

Read Full Post »

 

 

Azi le propun copiilor un nou exercițiu de imaginație. Ne închipuim, în plină zi, cum arată o noapte înstelată. Le arăt câteva fotografii cu stele și o pictură de-a lui Van Gogh cu a lui Nuit étoilée.

Apoi ne alegem fiecare câte o stea. Îi dăm un nume. O desenăm. Eu, neavând talent la desen, și nici imaginația lor, mă salvez cu o brumă de literatură, recitând două versuri din La steaua și apelând la Mihail Sebastian pentru a-mi boteza astrul, cum altfel decât Steaua fără nume?

Stelele lor sunt galbene, portocalii, multicolore, cu buline, cu picățele, zâmbitoare, cu cinci și chiar unsprezece colțuri. Da, le-am numărat! 🙂

Cât despre numele pe care cei mici le-au dat acestora, ele variază de la amuzante la poetice până la…îndrăgostite: Colorici, Înțelepciune, Octombrie, Norocul omului, Steaua norocoasă, Laila, Laria, Mirko, Drăguțica, Steaua de aur, SpongeBob, Înflăcărata, Anca, Stela, Rază, Clitas, Lucky și un al doilea Luceafăr.

Le arăt apoi niște ilustrații cu o fetiță care ține în brațe o stea și astfel fac trecerea spre minilecția de gramatică de azi. Le prezint forma corectă să stea la persoana a treia singular și plural în opoziție cu cea greșită să steie, insistând pe analogia cu astrul ceresc pentru ca ei să rețină prima variantă. Îi implic din nou în mod direct, sugerându-le să creeze propriile propoziții cu forma să stea.

Reproduc aici o parte din exemplele lor: M. și surioara ei de cinci ani, A.: A. încearcă să stea pe o stea. S.: Mama nu trebuie să stea la vorbă când face treabă. Să stea nedumerit toată viața? A.: El încearcă să stea treaz. El vrea să stea în grădină. E.: Ea vrea să stea în cireș. R.: Mihai vrea să stea pe o acadea. Să stea pe o canapea din Atlantida…

Spre seară, când particip la o conferință în care se aduc în discuție miliardele de stele din galaxia noastră, îmi spun că, începând de azi, există în Univers câteva noi corpuri cerești, cele create și denumite de copilașii de la after-school.

Sursa foto:

http://www.wallcoo.net

http://www.wallcoo.net/cartoon/Lovely_children_vector/wallpapers/1024×768/illustration_art_of_children_B10-PSD-022.html

 

 

Read Full Post »

Până nu demult, activitățile pe care le coordonam la after-school erau cele de genul atelierelor de creație sau  depre arta lumii. Au fost, în primul an, și ore de engleză. Copiii au îndrăgit cel mai mult micile creații hand-made pe care le duceau acasă ca pe niște trofee.

Un proiect la care am lucrat recent m-a făcut să înțeleg însă, că, dacă vreau să investesc în viitorul ștrumfilor, va trebui să introduc și niște ore de gramatică, chiar dacă ei ar fi poate mai încântați de tot regnul animal sau vegetal care le-ar răsări din mâini la orele de atelier decât de niște reguli aride.

Dând peste site-ul http://scriebine.com/, am găsit acolo o idee vizionară, și anume, dacă ar fi să considerăm literele oameni, şi ele au fraţi sau surori.  Din acel moment mi s-a declanșat în minte o adevărată revoluție, astfel că azi am revenit la after-school cu gândul de a ține o lecție de gramatică distractivă.

En garde!

Image

Având ca punct de plecare ideea de pe site, i-am întrebat pe copii câți frați au, cum se înțeleg cu ei și am ajuns pe neobservate la frații gramaticali datorită/mulțumită aflați în rivalitate cu alți frați, numiți din cauza și din pricina. Am născocit și un motiv al rivalității dintre ei, primii sunt ca personajele pozitive din povești sau desene animate, exprimă ideea de bucurie, fericire, recunoștință, iar cei din a doua categorie sunt asemenea personajelor negative și exprimă supărarea, nemulțumirea și nefericirea.

Aflată sub impresia animației Finding Nemo revăzute de curând, le-am dat două exemple de contexte legate de aceste personaje Disney, și anume: Datorită lui Dory, Marlin l-a găsit pe Nemo. Din cauza rechinilor, Marlin și Dory erau în pericol de moarte.

Apoi i-am invitat pe copii să găsească exemple plecând de la personajele preferate din cărți, desene animate ori filme pentru a vedea dacă au înțeles cine cu cine se duelează pe teren lingvistic.

Răspunsuri de pitici

S: Datorită Motanului încălțat, copilul morarului a devenit rege. Mulțumită zânei, tăietorul de lemne și-a recăpătat toporișca. Mulțumită papagaliței mele, mi-am găsit bucuria. Din pricina dragonului, prințesa Vanda a fost luată de lângă familia ei. Din pricina caprelor, Ionică a avut păduchi. Din pricina tatălui, fetița cu chibrituri a stat în frig. Din pricina mâței am o zgârietură.

A.: Datorită albinuței, eu voi mânca miere dulce. Datorită florii, camera miroase frumos. Datorită mie, fluturele a scăpat. Mulțumită dragonului, prințesa a fost salvată. Din pricina albinei eu am o bubă pe nas. Din pricina șopârlei am tras o sperietură pe cinste. Din pricina bufniței, șoricelul a fost mâncat. Din pricina gândacului mama a țipat tare.

A.: Datorită mamei am viață. Datorită mie, Roxana nu și-a stricat papucii. Datorită doamnei Roxana, am înțeles ce înseamnă pozitiv și negativ. Din cauza ploii cu rechini au murit o grămadă de oameni. Datorită lui T. mi-am descoperit talentul în actorie.

L: Datorită lui Belle, Bestia devine un prinț. Mulțumită lui T. sunt la teatru. Din cauza lui Diego, inima fetei a fost spulberată.

A.  Datorită Cenușăresei, am învățat să mă port frumos. Datorită zăpezii, eu și sora mea facem oameni de zăpadă. Din pricina glodului mama nu poate ieși din gârlă cu mașina.

A.: Mulțumită lui T. fac teatru. Din cauza lui Ș. am luat un satisfăcător.

D.: Datorită Francescăi, Violetta a găsit un doctor. Din cauza lui Tom, Jerry a fost strivit.

M.: Datorită lui Colț- Alb, stăpânul nu a fost împușcat. Din cauza ei ne-am bătut.

D.: Datorită mamei m-am născut. Mulțumită lui Spider-Man, America a fost salvată de hoți. 

R: Mulțumită lui Batman, infractorii sunt la închisoare. Datorită lui Spider-Man lumea este în siguranță. Datorită fructelor noi suntem sănătoși. Datorită ninsorii putem să ne jucăm cu bulgări de zăpadă. Din cauza lui I. am fost pedepsit.

D: Datorită lui Batman lumea este salvată. Din cauza lui Tom, Jerry era să fie mâncat.

M: Datorită voluntarilor am învățat să scriem. Datorită lui Tarzan maimuțele au fost salvate.

Chiar dacă oficial am desemnat o singură câștigătoare pe baza răspunsurilor date, prin acest articol îi premiez pe toți participanții.

Sunteți încă o dată personaje pe blogul meu, dragilor!

456Picture5Picture6

Read Full Post »