Feeds:
Articole
Comentarii

planetariu-mobil

Într-o seară, prin 2011, am văzut în cartierul meu un cort sferic pe care erau proiectate imagini foarte frumoase – era redat globul pământesc. Atunci am avut impresia că sunt undeva în spațiu și că privesc Pământul de la distanță. Mi-am spus în sinea mea că am fost pentru câteva clipe cosmonaut!

Acum două zile am avut ocazia de a călători simbolic în spațiu din nou, împreună cu prietena mea N., prin vizitarea Planetariului mobil, amplasat de către Asociația Astronomică Pluto din Cluj pe scena Ateneului ieșean. Organizatorii mă impresionaseră foarte plăcut și cu altă ocazie, când au venit cu Muzeul Iluziilor la Iași, așa că mă așteptam la un eveniment de calitate.

Prin intermediul spectacolului Astronomia în vacanță, N. și cu mine am avut prilejul să vedem stelele în plină zi, evident nu pe cele reale, ci pe cele proiectate pe tavanul semisferic al domului mobil. Și, deși am fost pentru o oră cosmonauți, echipamentul nostru special consta doar în niște botoși de unică folosință. 🙂

Domnul Dan Colțea a fost primul nostru ghid prin spațiu. Domnia sa ne-a spus o mulțime de lucruri despre Soare, Lună, stele și constelații. Când au fost proiectate acestea din urmă, copiii de pretutindeni le-au întâmpinat cu uaaau!, ce fain!, super!, dovada că ei pot învăța și cu entuziasm, dacă maniera de prezentare a  informațiilor este vizuală și prietenoasă.

Am apreciat la ghidul nostru aptitudinea de pedagog, acesta permițându-le copiilor să vorbească între ei cât timp s-au derulat constelațiile pe dinaintea ochilor noștri și apoi cerându-le să facă liniște pentru a-și continua expunerea.

Am aflat că sunt optzeci și opt de constelații oficiale pe cer, dintre care douăsprezece –  zodiacale. Dacă veți merge vreodată la Planetariul mobil veți afla o legătură între constelațiile Ursa Mare, Ursa mică și …Ursul păcălit de vulpe.

Povestitorul nostru ne-a vorbit despre constelațiile tradiționale românești precum Carul Mare sau cea numită Ciobanul cu oile, dar și despre faptul că alte popoare și-au reprezentat cu totul diferit aceleași grupări de stele, precum o liră sau o broască țestoasă.

Îndemnul domnului Dan Colțea către participanți, ca fiecare să-și aleagă un grup de stele de pe cer și să-i dea un nume, mi-a amintit de o activitate de voluntariat pe care am avut-o cu copiii,  în care le-am propus să deseneze o stea și să o denumească. Dintre acestea mai rețin câteva, cum ar fi Norocul omului, Înflăcărata sau Colorici, astre care există și acum pe un cer de data aceasta imaginar.

La finalul prezentării sale, ghidul nostru ne-a povestit despre fazele Lunii, despre felul în care Luna își schimbă chipul la fiecare șapte zile, dar ne-a dezvăluit și un secret despre aceasta. Nu vi-l spun aici, îl veți afla mergând la Planetariul mobil când va ajunge în orașul vostru.

Va urma

Reclame

 

Sfantul-Evanghelist-Marcu

Din capitolul 15

Iisus în fața lui Pilat

„Și Pilat l-a întrebat: <<Tu ești împăratul Iudeilor?>>Iar El, răspunzându-i, a rostit:<<Tu o spui.>>Și arhiereii Îl învinuiau de multe. Și Pilat l-a întrebat, zicând:<<Nu răspunzi nimic? Vezi câte spun ei împotriva ta.>>Dar Iisus n’a mai spus nimic, așa încât Pilat se mira.”

Încununarea cu spini

„Iar ostașii L-au dus înlăuntrul curții, adică în pretoriu, și au adunat toată cohorta și L-au îmbrăcat în purpură; și împletind o cunună de spini, I-au pus-o pe cap. Și au început să I se închine,  zicând: <<Bucură-te, împăratul Iudeilor!… Și-L băteau peste cap cu o trestie și-L scuipau și, punându-I-se în genunchi, I se închinau.>>”

„Și după ce l-au batjocorit, L-au dezbrăcat de purpură și L-au îmbrăcat cu hainele Lui. Și L-au dus afară ca să-L răstignească. Și au silit pe un trecător care venea din țarină, pe Simon Cireneul, tatăl lui Alexandru și al lui Ruf, să-I ducă crucea. Și L-au dus la locul Golgota, care se tâlcuiește Locul Căpățânii. Și I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El n’a luat.”

„Și L-au răstignit și și-au împărțit hainele Lui, aruncând sorți pe ele, care ce să ia. Și era ceasul al treilea când L-au răstignit. Și vina Lui era scrisă deasupra: împăratul Iudeilor. Și împreună cu El au răstignit doi tâlhari, unul de-a dreapta Lui și altul de-a stânga. Și s’a plinit Scriptura care zice: Și cu cel fără de lege a fost socotit.”

Răstignirea

„Iar cei care treceau pe-acolo Îl defăimau clătinându-și capetele și zicând: <<Huo! tu, cel ce dărâmi templul și’n trei zile îl zidești, mântuiește-te pe tine însuți coborându-te de pe cruce!>>Tot așa și arhiereii, batjocurindu-L între ei împreună cu cărturarii, ziceau:<<Pe alții i-a mântuit, dar pe sine nu poate să se mântuiască. Hristos, regele lui Israel, coboară-se acum de pe cruce, ca să vedem și să credem…>>Și-l ocărau și cei răstigniți împreună cu El.”

„Iar când a fost ceasul al șaselea, întuneric s’a făcut peste tot pământul până la ceasul al nouălea. Și la al nouălea ceas a strigat Iisus cu glas mare: <<Eloi, Eloi, lama sabahtani, care se tălmăcește: <<Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce M’ai părăsit?>>Și auzind unii din cei ce stăteau acolo, ziceau: <<Vezi, îl strigă pe Ilie…>>Și alergând unul, a umplut cu oțet un burete și l’a pus într’o trestie și I-a dat să bea, zicând: <<Lăsați să vedem dacă vine Ilie să-l coboare…>> Iar Iisus, strigând cu glas mare, Și-a dat duhul.

Și catapeteasma templului s’a sfâșiat în două, de sus până jos. Iar sutașul care stătea în fața Lui, văzând că El cu un astfel de strigăt Și-a dat duhul, a zis: <<Cu adevărat, Fiul lui Dumnezeu a fost Omul Acesta!>>

Și erau și femei care priveau de departe, între care și Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob cel Mic și a lui Iosif, și Salomeea, care Îl urmau și-l  slujeau pe când El era în Galileea și altele multe care se suiseră cu El în Ierusalim.

Din capitolul 16

Învierea lui Iisus

„Și de’ndată ce a trecut ziua sâmbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob, și Salomeea au cumpărat miresme, ca să vină să-L ungă. Și foarte de dimineață, în prima zi a săptămânii, au venit la mormânt în răsăritul soarelui și-și spuneau între ele: <<Cine ne va prăvăli nouă piatra de la ușa mormântului?>>Dar ridicându-și ochii, au văzut că piatra, care era foarte mare, fusese răsturnată.

Și intrând în mormânt, au văzut un tânăr șezând în partea dreaptă, îmbrăcat în veșmânt alb; și s’au înspăimântat. Dar el le-a zis: <<Nu vă’nspăimântați! Pe Iisus Nazarineanul îl căutați, pe Cel răstignit. A înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus. Mergeți însă și spuneți-le ucenicilor Săi și lui Petru că va merge mai înainte de voi în Galileea; acolo Îl veți vedea, așa cum v’a spus.>>

Și ieșind, au fugit de la mormânt, că de tremur erau cuprinse și de uimire; și n’au spus nimănui nimic, fiindcă se temeau.

Câteva din arătările Sale

Și după ce a înviat dimineața, în ziua cea dintâi a săptămânii, El i S’a arătat întâi Mariei Magdalena, din care scosese șapte demoni. Mergând aceea, le-a dat de veste celor ce fuseseră cu El și care se tânguiau și plângeau. Dar ei, auzind că este viu și că a fost văzut de ea, n’au crezut.

După aceea S’a arătat sub altă înfățișare, la doi dintre ei, care mergeau la o țarină; și aceia, mergând, le-au dat de veste celorlalți, dar nici pe ei nu i-au crezut.

Împuternicirea apostolilor

În cele din urmă, pe când cei unsprezece ședeau la masă, El li S’a arătat și i-a dojenit pentru necredința și împietrirea inimii lor, că nu i-au crezut pe cei ce-L văzuseră înviat.

Și le-a zis: <<Mergeți în toată lumea și propovăduiți Evanghelia la toată făptura. Cel ce va crede și se va boteza, se va mântui; dar cel ce nu va crede, se va osândi. Iar celor ce vor crede, aceste semne le vor urma: în numele Meu demoni vor izgoni, în limbi noi vor grăi, șerpi vor lua în mână, și chiar ceva dătător de moarte de vor bea, nu-i va vătăma; pe bolnavi mâinile-și vor pune, și aceia se vor face bine.>>

Înălțarea la cer

Deci Domnul Iisus, după ce a vorbit cu ei, S’a înălțat la cer și a șezut de-a dreapta lui Dumnezeu. Iar ei, plecând, au propovăduit pretutindeni, Domnul lucrând împreună cu ei și întărind cuvântul prin semnele ce urmau. Amin.”

Sursa imagine:

http://www.topgoblen.ro/goblen/sfantul-evanghelist-marcu/

 

 

 

 speranta

 

Probabil că sunt printre voi persoane care au citit textul Când afli că mama ta are cancer metastatic, în care descriam împrejurările aflării cumplitei vești. Scriam acolo că, înainte de a afla despre mama(Mariana), am mediatizat pe Facebook cazul unui băiețel de trei ani și jumătate diagnosticat tot cu cancer și al cărui tată îmi fusese coleg de gimnaziu. Practic între cele două vești a fost distanță de o zi.

Din moment ce am aflat despre mama am creat un grup de rugăciune dedicat ei în care am adăugat, cu disperare, cât mai mulți prieteni din listă, rugându-i să aprindă o lumânare pentru vindecarea ei, să o treacă pe un pomelnic și, dacă nu cer prea mult, să facă parte dintr-un cerc de rugăciune de la ora 21.00 în care mai multe persoane să citească Paraclisul Maicii Domnului.

M-am înscris și într-un grup numit Puterea Rugăciunii în care îi rugam pe membri să o pomenească pe mama în rugăciunile lor. În două zile am primit peste trei sute de încurajări, ceea ce mi-a ridicat un pic vibrația și mi-a dat speranță. În paralel îmi invitam cât mai mulți prieteni din listă să doneze oricât pot pentru Dominic( căci acesta e numele copilașului despre care vă vorbeam la început). L-am adăugat și pe el în grupul Puterea Rugăciunii, unde continuă să curgă mesaje de încurajare și de invocare a lui Dumnezeu pentru vindecarea lui.

În câteva zile treisprezece prieteni mai apropiați au făcut donații pentru Dominic și mai am încă două promisiuni. S-au strâns mulți bani și în sfârșit am văzut cu adevărat utilitatea Facebook-ului, căci români de pretutindeni s-au mobilizat și au susținut cauza copilașului. Însă mai este nevoie de destui bani pentru a strânge suma de 200.000 de Euro necesară unui tratament salvator la Viena.

Mi-a venit azi ideea să promovez cauza acestui băiețel și pe blogul personal, deși am fost avertizată să nu o fac pentru că ar exista suspiciuni că nu este un caz real. De altfel, îmi amintesc de o situație oarecum similară, în care un băiețel diagnosticat cu cancer participa la un concurs și eu am trimis multe share-uri peste tot pe Facebook pentru ca micuțul să câștige o jucărie și am fost acuzată de cineva că mă folosesc de un copil bolnav ca să primesc atenție(???!). Pentru mine însă a fost important altceva, că băiețelul a adunat cele mai multe like-uri și a câștigat jucăria respectivă.

Până la urmă m-am sfătuit cu un prieten foarte bun și el mi-a sugerat să le cer părinților acte doveditoare privind diagnosticul copilului pentru a înlătura suspiciunile. Și dacă ele totuși există, mă resemnez cu ideea că poate sunt și persoane care au încredere în mine și nu mă bănuiesc de un gest meschin.

Vă rog să redistribuiți acest articol și pe blogurile voastre, pentru a fi văzut de cât mai mulți oameni.

Pentru cei care doriți să-i salvați viața lui Dominic aveți toate datele necesare în rândurile următoare.

ROMANIAN BANK FOR DEVELOPMENT Groupe Societe Generale Bucharest, Romania Swift Code: BRDEROBU Adress: 1-7, Ion Mihalache Street, Sector 1 Beneficiar: IONESCU CONSTANTIN COZMIN Cod IBAN: RO19BRDE240SV40166312400

ROMANIAN BANK FOR DEVELOPMENT Groupe Societe Generale Bucharest, Romania Swift Code: BRDEROBU Adress: 1-7, Ion Mihalache Street, Sector 1 Beneficiar: IONESCU CONSTANTIN COZMIN Cod IBAN: RO19BRDE240SV40166312400 Valuta: RON

ROMANIAN BANK FOR DEVELOPMENT Groupe Societe Generale Bucharest, Romania Swift Code: BRDEROBU Adress: 1-7, Ion Mihalache Street, Sector 1 Beneficiar: IONESCU CONSTANTIN COZMIN Cod IBAN: RO07BRDE240SV12258682400 Valuta: EUR

Aveți aici toate documentele care dovedesc diagnosticul lui Dominic:

download (1)download (2)download (3)download (4)download (5)download (6)download (7)download

2 euro

 

 

 

Cu ceva timp în urmă am invitat-o și pe mama să completeze acest chestionar foarte simpatic. Iată răspunsurile ei:

  1. Dacă aș fi o carte aș fi Arta conversației, de Ileana Vulpescu.
  2. Dacă aș fi un personaj dintr-o carte aș fi Zogru, din cartea Doinei Ruști
  3. Dacă aș fi un film artistic/ un desen animat/ un film serial aș fi seria Jandarmul.
  4. Dacă aș fi o țară aș fi Suedia.
  5. Dacă aș fi un oraș aș fi Monte Carlo.
  6. Dacă aș fi un instrument muzical aș fi un pian.
  7. Dacă aș fi un cântăreț/ cântăreață/actor/actriță Gary Moore/Meryl Streep
  8. Dacă aș fi un fenomen al naturii aș fi curcubeu.
  9. Dacă aș fi un pictor/o pictoriță aș fi Sabin Bălașa.
  10. Dacă aș fi o pictură aș fi Lan de floarea-soarelui.
  11. Dacă aș avea o superputere aceasta ar fi aceea de a vindeca.
  12. Dacă aș fi o personalitate istorică aș fi Elisabeta a Marii Britanii.
  13. Dacă aș fi un animal aș fi pisică sau cal.
  14. Dacă aș fi o floare aș fi lăcrămioară.
  15. Dacă aș fi o poezie aș fi Învață de la toate.
  16. Dacă aș fi un curent literar-artistic aș fi Naturalism.
  17. Dacă aș fi un motto aș fi Totul se plătește.
  18. Dacă aș fi un sentiment aș fi iubire.
  19. Dacă aș fi un verb aș fi a înțelege.
  20. Dacă aș fi o calitate aș fi toleranță.

Pentru că vreau să petrec cât mai mult timp cu ea, nu am mai adăugat fotografii răspunsurilor.

 

 

 

 

În rândurile următoare vă invit să citiți impresiile pe care și le-au făcut copiii despre tablourile pictoriței Remedios Varo după ce ora de artă s-a încheiat. Am ales să grupez răspunsurile lor în funcție de cronologia picturilor, întrucât mi-au plăcut toate comentariile celor mici și nu se pune aici problema evaluării răspunsurilor acestora.

În Paradisul pisicilor este reprezentată o lume a pisicilor care se joacă cu jucăriile pe care artista le desenează în tablou. Pisicile au un turn unde locuiesc la câțiva metri de un alt orășel. (Mario)

paradisul

 

În Simpatia este vorba despre un pisoi care a răsturnat din greșeală un pahar cu lapte, iar stăpâna pisicii a atins-o și într-un fel s-a molipsit. Pisica avea culoarea portocalie, iar pielea stăpânei sale a dobândit după atingere culoarea pisicii. (Ioana)

simpatia

 

Mimesis este unul dintre tablourile mele preferate deoarece aici a fost vorba despre mai multe obiecte care făceau acțiuni omenești și o doamnă care lua forma obiectului pe care stătea. (Ioana)

mimesis

 

Eu cred că în pictura Chemarea este reprezentată Regina Soarelui care dorește să ajute niște oameni capturați de o ființă rea.  Regina Soarelui a venit special să ajute acei oameni și astfel și-a arătat bunătatea în această pictură. (Alexandru).

chemarea

 

Această artistă are o viziune destul de abstractă asupra vieții, ea realizând tot felul de minunății care mai de care mai ciudate. Tabloul Fenomen pentru mine arată oarecum mai paranormal. Știu ce a dorit să spună artista în această pictură, dar nu prea pot explica. Nimeni nu poate înțelege artiștii.(Miruna)

fenomen

În Natură moartă renăscută pictorița ilustrează o cină în care lumânarea este un soare artificial. Fructele sunt niște planete care se învârt în jurul soarelui-lumânare. În acest Univers planetele( fructele) se ciocnesc între ele, iar acestea împrăștie semințe care cad pe pământ și formează o altă plantă.( Mario)

În această pictură numită Natura moartă renăscută mi-a plăcut cel mai mult ideea impresionantă a pictoriței. Aici sunt prezentate mai multe mere și farfurii care, cu ajutorul unei adieri de vânt, încep a pluti luând forma unei galaxii. Merele sunt planete, adierea de vânt este axa pe care stau, iar fața de masă ia forma soarelui. Mi-a plăcut foarte mult această pictură. (Katy)

Natura moartă renăscută mi se pare cel mai interesant tablou deoarece are în prim plan Universul. Ideea de a reprezenta Sistemul solar din diferite obiecte este unică. Flacăra ce arde reprezintă Soarele ce arde neîncetat, celelalte planete orbitând în jurul lumânării. Fructele sunt de fapt planetele ce se ciocnesc, iar firimiturile care cad formează noi plante. Este genială ideea de a forma sistemul solar din fructe și din obiectele ce nouă ni se par obișnuite. Fundalul scoate în evidență Universul pictat cu culori vii. (Alexandra)

natura

Acum trei zile am avut o oră de artă cu copiii despre pictorița mea preferată, Remedios Varo, o artistă suprarealistă de origine spaniolo-mexicană. Aveam emoții pentru că îmi doream din tot sufletul ca lecția să iasă bine, să am o amintire frumoasă legată de ea.

Ceea ce s-a întâmplat mi-a depășit orice așteptare, a fost o oră magică precum cea dedicată artistului japonez Makoto Muramatsu.

Doisprezece năzdrăvani  între șapte și paisprezece ani pe care-i vedeam atunci pentru prima oară m-au întâmpinat cu mult interes, devenind încă din primele clipe niște bureței foarte receptivi care nu mai conteneau cu întrebările despre draga mea Remedios și care au dat niște interpretări tablourilor de-a dreptul încântătoare, care au depășit de departe prezentarea mea.

Le-am povestit cum am aflat despre arta ei, de pe coperta cărții Un veac de singurătate, publicată la Editura Rao, unde era reprodusă pictura Croitorul de dame, între carte și artistă existând o legătură, un personaj din roman purtând numele Remedios.

Women's Tailor

Apoi le-am vorbit despre Paradisul pisicilor, unul dintre tablourile care reflectă afecțiunea artistei față de pisici. Ea s-a înconjurat de acestea mereu și, potrivit nepoatei sale, a adoptat multe pisici vagaboande de-a lungul vieții. În pictură vedem cum și-a imaginat Varo paradisul patrupedelor ei preferate: ca pe un loc de joacă pentru feline.

paradisul

Simpatia este un alt tablou dedicat pisicilor, în care vedem efectul pe care l-a avut o felină atunci când a sărit pe masă și a vărsat laptele. Pictorița sugerează o legătură emoțională puternică între femeia din tablou și animal atât prin titlul tabloului, dar și prin culoarea similară pe care o are chipul acesteia și blana pisicii. Denumirea inițială a picturii, Nebunia pisicii, ar putea trimite la turbare și la faptul că, atingând animalul, femeia se îmbolnăvește la rândul ei. (p. 123)

simpatia

În Vânătoarea de stele personajul feminin are apucături de zmeu mioritic, căci capturează însăși luna de pe cer. Vânătoarea este reprezentată având într-o mână o plasă de prins fluturi, iar în cealaltă ține captivă o semilună într-o colivie. Un mod de a interpreta această pictură este că artistul ne oferă, prin arta sa, luna de pe cer, ajutându-ne să ne ridicăm puțin pe vârfuri, dincolo de lumea cotidiană.

Una dintre fetițe, Ioana, a văzut în Vânătoarea o regină a umbrelor care vrea să te facă cetățean al întunericului. O alta era de părere că femeia din tablou vrea să prindă fluturi ca să nu mai fie singură, iar un alt copil vedea în locul semilunei o coadă de vulpe.

vanatoarea

În Vizită către trecut,  artista pictează o încăpere simplă, sărăcăcios mobilată, în care autoportretul ei se află la intrare. Este o cameră din trecutul ei, în care ulterior au locuit alți chiriași decât ea, dar pe care, când o revede, o simte bântuită de propria-i prezență. Remarcă  aceste fantome ale sale în perete, pe masă, pe scaun. (p.148)

Ce văd copiii în acest tablou? Katy crede că o doamnă fuge dintr-un perete, dintr-un scaun, dintr-o masă. Potrivit altui copilaș, cele trei doamne au încercat să evadeze și un zeu le-a trimis un ajutor să iasă din cameră. Unul dintre copii m-a întrebat ce e scris pe fereastră și eu abia atunci am observat cuvântul  à louer (de închiriat) scris invers. Atunci copilașul vine cu o nouă interpretare, că o doamnă a văzut anunțul, dar când le-a văzut pe cele trei a vrut să fugă.  O fetiță, Maria, crede că cele trei nu vor ca apartamentul să fie închiriat și vor să o sperie cu superputerile lor. Alexandra, de 14 ani, intuiește că e aceeași doamnă în ipostaze diferite.

vizita

În Mimesis norii pătrund în casă prin dulap, obiectele dobândesc atribute umane-piciorul unui scaun este surprins în mişcare, scotocind printr-un sertar, iar elementul uman împrumută la rândul său însuşiri ale obiectelor: chipul femeii are textura sau materialul fotoliului, mâinile iau forma braţelor acestuia. Astfel, fiinţa imită obiectul şi viceversa. Ioana vede în acest tablou o doamnă care ia forma obiectului pe care stă, Katy –o casă fermecată în care lucrurile încearcă să fugă.

mimesis

În  tabloul Chemarea personajul feminin central este singurul cu ochii deschiși, ceilalți din jur fiind reprezentați cu ochii închiși, părând adormiți sau chiar morți. Prin contrast, ea pare să dețină un adevăr inaccesibil oamenilor obișnuiți. Părul ei e conectat la un corp celest, întreaga ei făptură este iluminată. La gât poartă mojarul alchimistului și ține în mână un alambic.

Ce văd copiii aici? Niște oameni care au fost blestemați și au devenit statui, pe Regina Soarelui și niște doamne împietrite. Mario ne spune că femeia vine din soare și ajunge într-o încăpere cu statui, iar obiectul din mână îl toarnă peste statui ca să redevină oameni.

chemarea.png

În  tabloul Fenomen pictorița abordează tema dublului. Umbra este cea care preia conducerea și se deplasează înaintea personajului cu costum și melon, luându-i acestuia și bastonul, iar bărbatul, printr-o inversare, dobândește atributele umbrei, părând neînsuflețit. De la o fereastră vedem un martor care privește această transformare. Mario vede aici o scenă de teatru, când bărbatul era mai tânăr juca teatru, dar acum e bătrân, că poartă baston. Potrivit Ioanei, omul a mers la teatru și în întuneric și-a văzut umbra și a dorit să fie în locul ei.

fenomen

Ultima pictură dinaintea morții artistei, Natura moartă renăscută, este una dintre puținele lucrări care nu are ca subiect oamenii și în care este prezentată renașterea ciclică a naturii. Aici fața de masă, opt farfurii, fructe și o lumânare  sunt animate de o sursă de energie invizibilă. Fructele devin planete ce orbitează în jurul “soarelui” care este reprezentat de lumânare. Unele fructe se ciocnesc și explodează, iar semințele lor cad pe pământ, încolțind și dând naștere la alte plante. (p.182) Acesta e tabloul preferat al mai multor copii. Unul din ei crede că lumânarea are o putere, iar în jurul ei s-a format o galaxie, iar altul e de părere că obiectele au viață.

natura

La finalul orei, ca de obicei, îi invit să scrie impresii despre lecție, despre pictura preferată. Răspunsurile lor atât de uimitoare, premiate cu câte o reproducere după picturile artistei, merită încluse într-un alt articol.

În drumul spre casă îmi revine replica unei fetițe( doamna, vă iubesc) și gestul alteia de a-mi arăta dințișorul căzut.

Începând din acea zi, Remedios nu e numai pictorița adorată, ci și o amintire foarte dragă din care fac parte doisprezece copii incredibili.

Notă: După cum probabil ați aflat, familia mea trece printr-o perioadă de grele încercări. Primul impuls a fost să renunț la orice lucru care îmi aduce mulțumire sufletească, dar când am reflectat mai bine am înțeles că doar lăsând o portiță deschisă bucuriei voi putea face față dificultăților. Așa că m-am adunat și am scris acest articol. În plus, știu că sunt câțiva dintre voi care abia așteptați descrierea acestor lecții.

Bibliografie:

Kaplan, Janet A.  Remedios Varo:  Unexpected Journeys.  Abbeville Press, New York.  2000.  Print.

http://femspective.blogspot.com/2014/04/the-odyssey-of-remedios-varo.html

https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2010/jun/18/surrealist-muses-who-roared-mexico

 

Ieri am avut o bucurie mare, ora de artă cu micuții a fost magică și, ca de obicei când am o bucurie mare, nu dorm suficient, așa că m-am trezit pe la 3.00 a.m.

Dacă tot m-am trezit atât de devreme m-am gândit să mediatizez pe Facebook cazul unui băiețel de trei ani și jumătate, diagnosticat cu cancer, și al cărui tată îmi fusese coleg de gimnaziu.

După multe zile în care m-am confruntat cu depresia, în care am vrut să las baltă toate proiectele în care am crezut la un moment dat, în sfârșit simțeam că investeam timpul cum trebuie, pentru a salva viața unui copilaș nevinovat. Am dat multe share-uri și după un timp am primit și mesaje de la unii dintre prietenii din listă că susțineau cauza mea, că au donat cât au putut pentru a-l salva.

Nu aveam de unde să știu în acele clipe că, în timp ce eu mediatizam cazul acelui copilaș, cancerul era mult mai aproape de mine, chiar în casa mea. După alte câteva ore, când din greșeală am intrat pe contul de Facebook al mamei, crezând că e al meu,  am văzut fără să vreau un dialog de-al ei în care i se destăinuia unei prietene că are cancer metastatic diagnosticat încă din februarie și că mie nu-mi va spune nimic decât spre final, de teamă că vestea ar duce la o recidivă a bolii pe care eu o am.

Cât timp am așteptat-o să vină de la tratament am plâns pe umărul prietenei din copilărie, care știa despre boala mamei. Aveam să aflu că mai toți apropiații ei știau, în afară de mine. Cu delicatețea ei sufletească, mama s-a gândit tot la mine, să nu sufăr eu, în timp ce ea își ducea drama demn, în tăcere.

La venirea ei acasă i-am spus că știu tot și am plâns una în brațele celeilalte. Cu toată durerea pe care mi-a adus-o aflarea acestei vești, sunt de părere că e mai bine că am aflat acum când încă mai este timp. Timp de petrecut împreună. Timp să-mi asum responsabilități pe care până acum le lua doar asupra ei. Timp să mergem în locul ei preferat, în Grădina Botanică. Timp să-i spun că o iubesc.

Vă rog pe toți cei care ați citit această confesiune să o pomeniți în rugăciunile voastre. Numele ei e Mariana.