Feeds:
Articole
Comentarii

25 IC000153.jpg

Din capitolul 9:

Și le spunea: <<Adevăr vă grăiesc că sunt uniii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea împărăția lui Dumnezeu venind întru putere.>>

Schimbarea la față

Și după șase zile i-a luat Iisus cu Sine pe Petru și pe Iacob și pe Ioan și i-a dus numai pe ei-înde-ei într-un munte înalt; și S-a schimbat la față înaintea lor. Și veșmintele lui s-au făcut strălucitoare, albe foarte ca zăpada, așa cum înălbitorul nu poate înălbi pe pământ. Și Ilie li s’a arătat împreună cu Moise; și vorbeau cu Iisus. Și răspunzând Petru, I-a zis lui Iisus: <<Învățătorule, bine ne este să fim aici; să facem trei colibe: Ție una și lui Moise una și una lui Ilie…>>Că nu știa ce să spună, fiindcă erau înspăimântați. Și s’a făcut un nor care-i umbrea; și din nor a venit un glas, zicând: <<Acesta este Fiul Meu Cel iubit, pe acesta să-L ascultați.>>Și de’ndată privind ei împrejur, n’au mai văzut pe nimeni, ci numai pe Iisus singur cu ei.

Vindecarea copilului surdo-mut

Iisus i-a zis tatălui copilului surdo-mut: Dacă tu poți crede, toate-i sunt cu putință celui ce crede.Și îndată strigând tatăl copilului, a zis cu lacrimi: <<Cred, Doamne, ajută necredinței mele!>>Iar Iisus, văzând că năvălește mulțimea, a certat duhul cel necurat, zicându-i: Duh mut și surd, Eu îți poruncesc: Ieși din el, și’n el să nu mai intri!Și răcnind și zguduindu-l cu putere, duhul a ieșit; iar copilul s’a făcut ca mort, încât mulți ziceau că a murit. Iar Iisus l-a apucat de mână și l-a ridicat și el s’a sculat în picioare.

Și după ce El a intrat în casă, ucenicii L-au întrebat ei între ei: De ce noi n’am fost în stare să-l scoatem?Iar El le-a zis: Soiul acesta de demoni prin nimic nu poate ieși decât numai prin rugăciune și prin post.

Cine este cel mai mare?

Și șezând jos, i-a chemat pe cei doisprezece și le-a spus: Dacă vrea cineva să fie întâiul, să fie cel din urmă dintre toți și slujitor al tuturor. Și luând un copil, l-a pus în mijlocul lor; și luându-l în brațe, le-a zis:<<Tot cel ce va primi în numele Meu pe unul dintre acești copii, pe Mine mă primește; și cel ce Mă primește  pe Mine, nu pe Mine mă primește, ci pe Cel ce M’a trimis pe mine.>>

Folosirea numelui lui Iisus

„Că oricine vă va da să beți un pahar de apă în numele Meu, fiindcă sunteți ai lui Hristos, adevăr vă spun că nu-și va pierde răsplata.”

Pietre de poticnire

„Iar celui ce-i va fi piatră de poticnire unuia din aceștia mici, care cred în Mine, mai bine i-ar fi dacă și-ar lega de gât o piatră de moară și s’ar arunca în mare. Și dacă mâna ta îți devine piatră de poticnire, taie-o; că mai bine-ți este să intri în Viață ciung decât să ai amândouă mâinile și să te duci în gheenă, în focul cel nestins, unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge. Și dacă piciorul tău îți devine piatră de poticnire, taie-l; că mai bine-ți este să intri în Viață șchiop decât să ai amândouă picioarele și să fii azvârlit în gheenă, în focul cel nestins, unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.

Și dacă ochiul tău îți devine piatră de poticnire, scoate-l; că mai bine-ți este să intri în împărăția lui Dumnezeu cu un singur ochi decât să ai amândoi ochii și să fii aruncat în gheena focului, unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.  Că fiecare cu foc se va săra, așa cum orice jertfă se va săra cu sare.

Bună este sarea; dar dacă sarea își pierde gustul, cu ce o veți drege? Aveți sare întru voi și trăiți în pace unii cu alții.”

Din capitolul 10

Iisus binecuvântează copiii

„Și aduceau la El copii, ca să Se atingă de ei; dar ucenicii îi certau pe cei ce-i aduceau. Iar Iisus, văzând, S’a supărat și le-a zis: <<Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți, că a unora ca aceștia este împărăția lui Dumnezeu. Adevăr vă spun: Cel ce nu va primi împărăția lui Dumnezeu ca un copil, nu va intra în ea.>>Și luându-i în brațe, Și-a pus mâinile pe ei și i-a binecuvântat.”

Tânărul bogat

„Și pe când ieșea El în drum, un ins a alergat la El și, îngenunchind înainte-I, Îl întreba: <<Învățătorule bun, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?>>Iar Iisus i-a răspuns: <<De ce-Mi spui bun? Nimeni nu este bun, fără numai unul Dumnezeu. Cunoști poruncile: Să nu ucizi, să nu te desfrânezi, să nu furi, să nu mărturisești strâmb, să nu păgubești pe nimeni, cinstește pe tatăl tău și pe mama ta.>>Iar el I-a zis: <<Învățătorule, pe toate acestea le-am păzit din tinerețea mea.>>Iar Iisus, cătând la el cu luare-aminte, l-a îndrăgit și i-a zis: <<Un lucru îți mai lipsește: Du-te, vinde tot ce ai și dă-le săracilor și vei avea comoară-n cer; și apoi, luând crucea, vino și-Mi urmează Mie.>>Dar el, întristându-se de cuvântul acesta, a plecat mâhnit, fiindcă avea multe bogății.

„Și Iisus, uitându-Se în jur, le-a zis ucenicilor Săi: <<Cei ce au bogății, cât de greu vor intra ei în împărăția lui Dumnezeu!>> Iar ucenicii erau uimiți de cuvintele Lui. Dar Iisus, răspunzând iarăși, le-a zis: <<Fiilor, cât de greu le este celor ce se încred în bogății să intre în împărăția lui Dumnezeu! Mai lesne îi este cămilei să treacă prin urechile acului decât bogatului să intre în împărăția lui Dumnezeu!>> Iar ei, mai mult uimindu-se, ziceau unii către alții: <<Și cine poate să se mântuiască?…>>Iisus, privind la ei cu luare-aminte, le-a zis: <<La oameni lucrul acesta e cu neputință, dar nu la Dumnezeu. Că la Dumnezeu toate sunt cu putință.>>

A treia vestire a Patimilor

„Și erau pe drum, suindu-se la Ierusalim, și Iisus mergea înaintea lor. Și ei erau uimiți: și cei ce mergeau în urma Lui se temeau. Și iarăși luându-i cu El pe cei doisprezece, a început să le spună cele ce aveau să i se întâmple: <<Iată, ne suim la Ierusalim, și Fiul Omului va fi dat în mâna arhiereilor și cărturarilor; și-L vor osândi la moarte și-L vor da pe mâna păgânilor și-L vor batjocori și-L vor scuipa și-L vor biciui și-L vor omorî, dar după trei zile va învia.>>

Cererea fiilor lui Zevedeu

„Și au venit la El Iacob și Ioan, fiii lui Zevedeu, zicându-I: <<Învățătorule, voim să ne faci ceea ce-Ți vom cere.>>Iar El le-a zis: <<Ce voiți să vă fac?>>Iar ei I-au zis: <<Dă-ne să ședem unul de-a dreapta Ta și altul de-a stânga Ta, întru slava Ta. >>Dar Iisus le-a răspuns: <<Nu știți ce cereți. Puteți să beți paharul pe care îl beau Eu și să vă botezați cu botezul cu care Eu mă botez?>>Iar ei I-au zis: <<Putem.>>Și Iisus le-a zis:<<Într’adevăr, paharul pe care Eu îl beau îl veți bea și cu botezul cu care Eu mă botez vă veți boteza, dar a ședea de-a dreapta Mea sau de-a stânga Mea nu este al Meu a da, ci celor pentru care s’a pregătit.>> Și auzind cei zece, au prins a se supăra pe Iacob și pe Ioan. Și Iisus, chemându-i la Sine, le-a zis: <<Știți că cei ce se socotesc conducători ai neamurilor domnesc peste ele și cei mari ai lor le stăpânesc; dar între voi să nu fie așa, că cel ce va vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru și cel ce va vrea să fie întâiul între voi,  să le fie tuturor slugă; că nici Fiul Omului n’a venit  să i se slujească, ci să slujească și să-Și dea viața răscumpărare pentru mulți.>>

Vindecarea lui Bartimeu orbul

„Și au venit în Ierihon. Și ieșind El din Ierihon cu ucenicii Săi și cu mulțime mare, Bartimeu orbul, fiul lui Timeu, ședea cerșind  la marginea drumului. Și auzind că este Iisus Nazaarineanul, a început să strige și să zică: <<Iisuse, Fiul lui David, miluiește-mă!>>Și mulți îl certau, ca să tacă; el însă cu mult mai tare striga: <<Fiule al lui David, miluiește-mă!>>Și Iisus, apropiindu-Se, a zis: <<Chemați-l!>>Și l-au chemat pe orb, zicându-i: <<Îndrăznește, scoală-te; te cheamă >>Iar orbul, lepădându-și haina de pe el și sărind în picioare, a venit la Iisus. Și l-a întrebat Iisus: <<Ce voiești să-ți fac?>>Iar orbul i-a răspuns: <<Să-mi capăt vederea, Învățătorule!>>Iar Iisus i-a zis: <<Du-te, credința ta te-a mântuit!>>Și îndată și-a căpătat vederea și-I urma lui Iisus pe cale.

Din capitolul 11

Intrarea în Ierusalim

„Și au adus mânzul la Iisus și și-au pus hainele pe mânz și Iisus a șezut deasupra. Și mulți își așterneau hainele’n cale, iar alții așterneau ramuri tăiate din câmp. Iar cei ce mergeau înainte și cei ce veneau în urmă strigau: <<Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Binecuvântată este împărăția care vine, a părintelui nostru David! Osana întru cei de sus!>>”

Smochinul blestemat

„Și a doua zi, pe când ieșeau din Betania, El a flămânzit. Și văzând de departe un smochin care avea frunze, S’a dus acolo să vadă  dacă va găsi ceva în el; și ajungând la smochin, n’a găsit nimic decât frunze; că încă nu era vremea smochinelor. Și vorbindu-i, i’a zis: <<De acum înainte roadă din tine nimeni în veac să nu mănânce!>>Iar ucenicii săi auzeau.”

Alungarea vânzătorilor din templu

„Și au venit în Ierusalim. Și intrând în templu, a început să-i dea afară pe cei ce vindeau și pe cei ce cumpărau în templu, iar mesele schimbătorilor de bani și scaunele neguțătorilor de porumbei le-a răsturnat. Și nu îngăduia să mai treacă nimeni cu vreun pas prin templu. Și-i învăța și le spunea: <<Oare nu este scris: Casa Mea, casă de rugăciune se va chema pentru toate neamurile? Voi însă ați făcut-o peșteră de tâlhari…>>Și au auzit arhiereii și cărturarii. Și căutau cum să-L piardă. Că se temeau de El, pentru că toată mulțimea era uimită de învățătura Lui.”

„Pe toate câte le cereți rugându-vă, să credeți că le-ați și primit, și le veți avea. Iar când stați de vă rugați, iertați orice aveți împotriva cuiva pentru ca și Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte vouă greșelile voastre. Iar dacă voi nu iertați, nici Tatăl vostru Cel din ceruri nu vă  va ierta vouă greșalele.”

Din capitolul 12

Despre învierea morților

„Căci atunci când vor învia din morți, nici nu se mai însoară, nici nu se mai mărită, ci sunt ca îngerii în ceruri.”

Cea mai mare poruncă

„Și unul dintre cărturari, care-i auzise luându-se între ei la întrebări și văzând că bine le-a răspuns El, s’a apropiat de El  și L-a întrebat: <<Care poruncă este întâia din toate?>>Iisus i-a răspuns că întâia este: <<Ascultă, Israele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn; și: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău și din toată puterea ta. Aceasta este cea dintâi poruncă. Iar a doua este aceasta: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. Altă poruncă mai mare decât aceasta nu este. >>”

Banul văduvei

„Și șezând în fața cutiei milelor, Iisus privea cum mulțimea aruncă bani în cutie. Și mulți bogați aruncau mult. Și venind o văduvă săracă, a aruncat doi bănuți, adică un codrant. Și chemându-i la Sine pe ucenicii Săi, le-a zis: <<Adevăr vă grăiesc că această văduvă săracă a aruncat în cutia milelor mai mult decât au aruncat toți ceilalți. Pentru că toți au aruncat din prisosul lor, pe când ea, din sărăcia ei, a pus tot ce avea, totul de la gura ei.>>”

Din capitolul 13

Parabola smochinului prevestitor

„Învățați de la smochin parabola: când mlădița lui se face fragedă și înfrunzește, știți că vara e aproape. Tot așa și voi, când le veți vedea pe acestea plinindu-se, să știți că El e aproape, lângă uși. Adevăr vă grăiesc că neamul acesta nu va trece până ce toate acestea nu vor fi. Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. Iar despre ziua aceea și despre ceasul acela nimeni nu știe, nici îngerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatăl.

Luați aminte, privegheați și vă rugați, că nu știți când va fi vremea aceea. E ca un om care a plecat departe, și-a lăsat casa, a dat puterea pe mâna slugilor, fiecăruia lucrarea lui, iar portarului i-a poruncit să vegheze. Așadar, privegheați că nu știți când va veni stăpânul casei: seara, ori la miezul nopții, ori la cântatul cocoșilor, ori dimineața; ca nu cumva, venind fără veste, să vă găsească dormind. Iar ceea ce vă spun vouă le spun tuturor: Privegheați!”

Din capitolul 14

Cina cea de Taină

„Și pe când mâncau, Iisus a luat pâine și, binecuvântând, a frânt și le-a dat și a zis: <<Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu>>Și luând paharul, mulțumind, le-a dat și au băut  din el toți; și le-a zis: <<Acesta este sângele Meu, al Legii celei noi, carele pentru mulți se varsă. Adevăr vă grăiesc că de acum nu voi mai bea din rodul viței până în ziua aceea când îl voi bea, nou, întru împărăția lui Dumnezeu.>>”

„Și după ce au cântat imnuri, au ieșit la Muntele Măslinilor. Și le-a zis Iisus: <<În această noapte toți vă veți poticni, că scris este: Bate-voi păstorul și se vor risipi oile; dar după ce voi învia, voi merge mai înainte de voi în Galileea. Iar Petru i-a zis: <<Chiar dacă toți se vor poticni, eu unul, nu!>>Și i-a zis Iisus: <<Adevăr îți grăiesc că astăzi, în noaptea aceasta, mai înainte de a cânta cocoșul de două ori, tu de trei ori te vei fi lepădat de mine. El însă spunea cu mai mare stăruință: <<Și de-ar fi să mor cu Tine, nu Te voi tăgădui!…>>Și tot așa spuneau toți.”

Rugăciunea din Ghetsimani

„Și au venit într’un loc al cărui nume este Ghetsimani și le-a zis ucenicilor Săi: <<Ședeți aici până ce Mă voi ruga.>>Și i-a luat cu El pe Petru și pe Iacob și pe Ioan; și a început a Se tulbura și a Se mâhni și le-a zis:  <<Întristat de moarte Îmi este sufletul…Rămâneți aici și privegheați.>>”

„Și mergând puțin mai înainte, a căzut cu fața la pământ, și Se ruga ca, de este cu putință, ceasul acela să treacă pe-alături de El. Și zicea: <<Avva, Părinte, toate-Ți sunt cu putință. Depărtează paharul acesta de la Mine!…Dar fie nu ce voiesc Eu, ci ce voiești Tu!>>Și a venit și i-a găsit dormind și i-a zis lui Petru: <<Simone, dormi? Un ceas n’ai fost în stare să priveghezi?….Privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită. Că duhul este osârduitor dar trupul, neputincios. >>Și mergând iarăși, S’a rugat spunând același cuvânt. Și din nou venind, i-a găsit dormind; că ochii le erau îngreuiați; și nu știau ce să-I răspundă. ”

„Și a venit a treia oară și le-a zis: <<De-acum dormiți și odihniți-vă!…Destul! A sosit ceasul. Iată, Fiul Omului este dat în mâinile păcătoșilor. Sculați-vă să mergem. Iată s’a apropiat cel care M’a vândut.>>”

Iisus în fața sinedriului

„Iarăși L-a întrebat arhiereul și I-a zis: <<Ești tu Hristosul, fiul Celui-Binecuvântat?>> Iar Iisus i-a zis: <<Eu sunt și-L veți vedea pe Fiul Omului șezând de-a dreapta Puterii și venind pe norii Cerului. >>”

Lepădarea lui Petru

„Și a’nceput să plângă.”

 

 

Reclame

 

De ceva vreme mă traversează starea specifică simboliștilor, de spleen, ce mă determină să las baltă inițiative în care la un moment dat am crezut, pe motiv că nu mă mai bucură.

Printre proiectele compromise se află cel de a scrie o carte, din care s-au adunat câteva capitole, dorința de a-mi aminti engleza pe care o știam pe durata facultății, voluntariatul prin care predau unor copii Istoria artei, scrierea de articole pe acest blog și chiar interacțiunea cu prietenii blogeri.

Poate am ajuns în acest punct mort și pentru că mi-am propus prea multe obiective și acum mă simt secătuită de puteri și fără dorința de a mai continua, deși știu că în acele activități se află răspunsul la întrebările mele.

Singura preocupare ce nu pare atinsă de această inerție e studierea limbii italiene, care m-a acaparat într-o așa de mare măsură, încât nu mai lasă loc niciunei alte inițiative. Se pare că vrea exclusivitate, ca o iubită capricioasă.

Dar Măria Sa Limba Italiană nu știe un lucru esențial: că pentru a-mi construi o stare de bine am nevoie și de manifestarea celorlalte fațete ale eului meu, nu pot să îi ofer ei totul. Pentru a a avea sentimentul că sunt trebuie să simt cel de-al unșpelea deget  scrijelind hârtia, la fel cum pentru a simți că am un sens mi-ar folosi voluntariatul cu copiii și împărtășirea cu blogerii a orelor publice de artă.

Amânarea acestor activități îmi amintește de niște șanse din trecut cărora le-am dat cu piciorul: fie să învăț gratuit limba finlandeză la o firmă, fie să predau engleza în cadrul unui proiect european de teamă că nu sunt suficient de bine pregătită.

Atunci am învățat că renunțările de azi vor fi regretele de mâine. Așa că pe azi îl am aici pentru a-l construi pe mâine.

commission__never_give_up_by_jackorjohn-daawz66

 

question-mark-clipart-questin-4.png

Today I will carry on writing new questions I created for the children’s development.

  1. What are the stories?
  2. How are the stories different from the real world?
  3. If you could write a story what would it be about?
  4. How do birds know to build their own nests?
  5. Why do some animals hibernate?
  6. What do you think an undiscovered planet looks like?
  7. Why does it sometimes snow in spring time?
  8. Why does the ostrich not fly?
  9. Why does the crocodile shed tears?
  10. What does it mean to follow your dream?
  11. What do we learn from animals?
  12. What do you like to draw and why?
  13. Why do we get born?
  14. What happens when we die?
  15. How do plants communicate?
  16. What does it mean to be an optimistic person?
  17. What about a pessimistic one?
  18. How would you persuade a foreigner to visit Romania?
  19. What about Yassy?
  20. Can the butterfly rebecome a caterpillar?
  21. How do we behave with somebody who has a physical impairment?
  22. What stories could the tea say?
  23. What about the cherries?
  24. Why do we read?
  25. Why do we go to the theatre?
  26. Why do we get old?
  27. Who are the ones responsible for the breaking out of the wars?
  28. What makes man a noble being?
  29. If you have to choose from all the qualities just one that you could have what would it be?
  30. What do you and your friends have in common?
  31. Why do the butterflies fly?
  32. What does it mean to overcome your limits?
  33. Do you think there are other life forms in the Universe than the human beings? If so, how are they like?
  34. What would you like to do if you were an adult?
  35. Why do people lie?
  36. How do you think you will look like when you are adult?
  37. What’s your most beautiful recollection?
  38. What about your most unpleasant one?
  39. What do you remember from your first day of school?
  40. How do we realise that time passes?
  41. What happens when people fall in love?
  42. Why does Mona Lisa smile?
  43. Could a swan be an elephant’s twin?
  44. What would you do if you turned yourself into a tree?
  45. What about  a flower?
  46. What would you do if you woke up in a different time, lets say 500 years ago?
  47. What would you do if you discovered a foundling?
  48. If you could fly to the Moon would you do it?
  49. How  was life on Earth at the beginning of the world?
  50. What are the treasures?

 

Thanks to Amalia-Maria who was kind enough to  give me some inspired suggestions for three out of these 50 questions.

The Source of the image:

http://moziru.com/explore/Question%20Mark%20clipart%20questin/

 

31255472-cartoon-character-of-sun-with-question-mark.jpg

Today I will carry on writing the 50 questions I created for children. These are the following:

  1. What presents would you give to Santa Claus?
  2. What do you do when you see a sad kid?
  3. What do you think is the most beautiful thing on Earth?
  4. What saddens you the most?
  5. What does it mean to be happy to you?
  6. How do you show somebody you love them?
  7. Why do the flowers smell nicely?
  8. What would you do if one day you woke up in a colourless world?
  9. How can we make our life more beautiful?
  10. Why do you think people do voluntary activities?
  11. Why do people give presents?
  12. What do stories teach us?
  13. What would you do with a mind-reading machine?
  14. Imagine yourself trapped inside a gem. How would you escape that place?
  15. Why do you think people like travelling?
  16. What would you change at grown-ups?
  17. What do you think the cherry-tree ponders upon when it sees you playing with the other children in the schoolyard?
  18. Why do birds sing?
  19. If you met God what would you say to Him?
  20. What makes the childhood beautiful?
  21. What do you think people were eating a 1000 years ago?
  22. What do you think people will eat in a 1000 years?
  23. What sort of clothes will people wear a 1000 years from now?
  24. How do you show your parents you love them?
  25. How do your parents show you that they love you?
  26. Why do we wear perfume?
  27. Why do girls  wear flowers in their hair sometimes?
  28. Why do people want to explore the space?
  29. How do you believe the Earth will look like a 1000 years from now?
  30. How would you persuade an E.T. to visit Earth/ the city you live in?
  31. Why do we wear cherries as earrings?
  32. What  would you use to make a flying machine?
  33. What is the thing you wouldn’t give up for the world?
  34. How would you reconcile two quarreling kids?
  35. What does it mean to be a child?
  36. What would you do with a deserted house?
  37. Which book or cartoon character are you the most like?
  38. What would you do if you got lost?
  39. What is the greatest and best thing in our world?
  40. What is despicable in the world we live in?
  41. What would you do if you found a large amount of money?
  42. What do you need to be happy?
  43. Why do we have hobbies?
  44. What is the most important quality somebody should have?
  45. How did life emerge on Earth?
  46. Where would you like to travel: in the depths of the sea, with the help of a submarine, or on other planets, with the help of spaceships?
  47. What would you do if someone offended you?
  48. What does it mean to be generous?
  49. Why are there several seasons?
  50. Why aren’t people identical to one another?

Thanks to Maria-Nicoleta, the proofreader of this text, who was patient enough to read all the questions and give me some inspired suggestions.

Source of the image:

https://www.123rf.com/photo_31255472_cartoon-character-of-sun-with-question-mark.html

3d Funny cartoon wizard magician character has a question

 

I have a suggestion for you today, to read some of the questions I had written for children right before I began a new volunteer activity dedicated to them. I wrote these questions along a few days, while I felt myself a child again.. Here are the questions:

 

  1. What would you tell the rulers of the world to stop an imminent war?
  2. How do you think a fifth season would be like?
  3. What qualities should somebody have in order to take part to  an inner beauty contest?
  4.  If you received a living dinosaur egg what would you do with it?
  5. If you were invited to a feast of the gods of Olympus what gift would you bring them?
  6. If you were to invent something what would that be?
  7. If you created a new colour what would that be?
  8.  What do Santa Claus and the golden fish have in common?
  9. What would a day from the life of a unicorn be like?
  10. How would you spend a day with your favourite fairy tale character?
  11. If you had another sense than the ones we know what would that be?
  12. Why do you believe that Jesus said that the Kingdom of Heaven would be within reach only to those who are like children?
  13. If you had the chance to live in a painting what would that be?
  14. If you were a parent for a day how would you spend the time with your children?
  15. What do you think people would do if they understood the animals’ language?
  16. What do you believe the animals think about people?
  17. If you were God and created a new world how would that be?
  18. What is a miracle?
  19. If you could turn into another being than the human one what would that be?
  20. What would you do if you discovered a treasure?
  21. Why do you think children like fantastic animals?
  22. How do you imagine your life inside a soap bubble?
  23. How do you imagine your life inside a precious stone?
  24. If you worked in the advertising field what were the products you would like to create commercials for?
  25. What would you say to the Dragon which stole the stars and the Moon to persuade it to put them back on the sky?
  26. If you had supernatural powers what would those be and what would you do with them?
  27. If you were a snowman what would you do to avoid melting during spring?
  28. How would you pass beyond the monster which guards a treasure so that you could have access to it?
  29. How do you imagine the future of mankind?
  30. What language does God speak?
  31. Why do people sing and dance?
  32. Why do we pray?
  33. What is a tear?
  34. What is the character from fairy tales your mother resembles? What about your
  35. What is the soul?
  36. What is money?
  37. What can we find on other planets?
  38. What would you do if a butterfly sat on your clothes?
  39. How does the caterpillar become a butterfly?
  40. Why did God create us?
  41. What colour is the barking of a dog?
  42. What are colours?
  43. Why don’t we all speak the same language?
  44. You are an illusionist on stage and you perform a magic trick. What is it?
  45. If you had the opportunity to have dinner with a famous person who would that be?
  46. Why do we play?
  47. What would you do if you were the king or the queen of a realm for a day?
  48. What is an icon?
  49. Why do ladies wear dresses and men wear pants?
  50. What are the stars made of?

Foto: https://www.123rf.com/photo_78501164_3d-render-of-a-funny-cartoon-wizard-magician-character-holding-a-question-mark-symbol-.html

To be continued

l_dsc09343

 

A mai trecut un anotimp și odată cu el am mai colecționat câteva bucurii. Iată-le enumerate aici:

 

  • Se pare că am intrat într-o relație de telepatie cu cutiile de bomboane ale mamei pe care urma să le ofere cadou căci din senin mi-am dorit și eu o cutie cu bomboane fără să știu de provizia din geanta ei.

 

  • Un text motivațional al blogerului Prieten de vreme rea mi-a amintit cum într-o vacanță de vară salvam buburuzele căzute în apa mării, le așezam pe prosop la uscat și le botezam bucuruze( adică buburuze bucuroase).

 

 

  • Mama mi-a spus că parcă sunt o fetiță care se uită în vitrina cu prăjituri și le vrea pe toate, referindu-se a dorința mea de a nu rata niciun film bun sau piesă la Ateneu. Și-a amintit că pe vremea cănd era ea elevă, în manualul de franceză era un desen cu o fetiță care avea două prăjituri și se uita în oglindă și se vedeau patru.

 

  • Dialogul cu prietena MeddArtis: Fericirile sunt deosebite. În fiecare Liturghie, îmi pare că atunci când se cântă Fericirile, se deschide poarta spre cer. Ar fi frumos să fim cu toții fericiți. Eu: Adevărat, de aici și aplecarea mea de copil spre ele. Mă uimește că, uitându-mă în trecut la copilăria mea, aveam intuiția a ceea ce e bun și folositor pe care ca adult am pierdut-o. Să nădăjduim să fim fericiți! 

 

  • Azi, în timp ce mergeam cu gândul la durerea de spate, am văzut un puști de vreo zece ani care stătea lângă un copac, privind în sus. Când am ajuns în dreptul lui, am văzut și motivul pentru care  se afla acolo: îndemna un pisoi roșcovan să coboare. M-am alăturat lui și am rostit amândoi vorbe blânde de încurajare, până ce pisicul a coborât din copac. La sfârșit am rostit cu mare bucurie Bravoo! La rândul lui băiatul a strigat Bravooo! Și apoi ne-am văzut fiecare de drum în direcții opuse. Știam că asta avea să fie bucuria zilei. Între timp mi-a trecut și durerea de spate. Întâmplarea aceasta mi-a amintit de o alta pe când făceam voluntariat la after-school când o fetiță pe care nu o cunoșteam avea un iepuraș în brațe și s-a îndreptat spre mine și m-a întrebat foarte firesc dacă vreau să-l țin un pic în brațe. A fost tot o comunicare pe care eu o numesc precum cea din Grădina Raiului.

 

  • Eu și M.Z. ne ajutăm reciproc cu traducerile, ne dăm sugestii privind alegerea unui cuvânt sau altul. Și simt că acolo, în faptul că ținem cont de sugestiile celuilalt și că textul fiecăruia conține cuvinte propuse de celălalt e o întâlnire a noastră în spirit, care anulează distanțele fizice.

 

  • Creațiile deosebite ale doi blogeri, Iluzii de mătase, a Iustinei, și Spirit călător, scris de Petru.

 

  • Potecuța m-a învățat pașii pe care trebuie să-i urmez pentru a participa la Miercurea fără cuvinte. Mulțumesc, Potecuță!

 

  • Am participat la Miercurea fără cuvinte și m-am întristat că nu am reușit să scriu mesaje pe blogurile celor care au comentat pe pagina mea. O doamnă foarte drăguță, Carmen, mi-a trimis o poză cu explicațiile ce trebuie urmate pentru a reuși totuși să scriu pe blogul domniei sale. M-au impresionat perseverența și amabilitatea domniei sale.

 

  • M-am bucurat că am ajuns cu conspectatul din Evanghelia după Matei la scena Învierii chiar când a avut loc sărbătoarea de Înviere!

 

  • Au înflorit toporașii!

 

  • Kotik stătea azi tolănit în iarbă.

 

  • Kotik e îndrăgostit de o tigruță!

 

  • M-am dat cu umbreluțele de la bâlci ca pe vremea copilăriei. Un moment din acelea inefabile.

 

 

  • Concert Cel mai mare Gulliver cu Ada Milea, Bobo Burlăcianu și Anca Hanu. Omuleții ăștia sunt geniali!

 

  • Azi am văzut-o din nou pe bunicuța care vindea flori în ziua concertului. De data asta am avut bani la mine, slavă Domnului! Cu un singur buchet  de narcise galbene am bucurat trei persoane:  pe bătrânica de la care am cumpărat, pe doamna căreia i le-am oferit și pe mine că m-am bucurat de bucuria lor.

 

  • Am trecut pe lângă niște salcâmi înfloriți și mi-am amintit cum în copilărie mâncam florile acestor pomi.

 

  • Cinci minute de copilărie la prețul de 3 lei, asta în traducere înseamnă că m-am dat iar în umbreluțe.  Ca să nu ai rău de înălțime e esențial să privești în sus, nu în jos. Cred că așa e și în viață, dacă privești spre pământ ești pierdut, dar dacă te uiți în sus, spre Doamne, ești salvat!

 

  • Doi copii, B. și V., m-au făcut să văd arta cu ochii lor și deși am fost eu cea care le-a vorbit despre artiști, simt că de fapt eu am avut cel mai mare câștig, căci perspectiva lor m-a îmbogățit.

 

  • Iustina m-a ajutat să-mi salvez blogul, motiv pentru care-i mulțumesc.

 

 

  • Așteptam autobuzul în stație și voiam să citesc din agenda cu propoziții în italiană, când, în spatele meu aud vorbind doi italieni. Știu că nu e frumos să tragi cu urechea, dar  dacă e la mijloc e limba italiană cred eu că am circumstanțe atenuante.  Și uite așa aveam parte de un mini curs despre limba mea preferată.

 

  • Am văzut azi o pasăre cu un penaj deosebit, cu albastru și cafeniu, nemaiîntâlnită de mine până acum.

 

  • Ieri, după ce am reașezat cărțile în bibliotecă mi-am spus în sinea mea că merit ca premiu o înghețată. La scurt timp, mama, ghicindu-mi gândul, mi-a cumpărat două înghețate.

 

  • Cât timp am așteptat-o pe M.B. să intrăm împreună la Palatul Culturii am devorat toate cele trei cărticele franțuzești pentru copii.

 

  • O doamnă bibliotecară minunată m-a ajutat să fac un împrumut interbibliotecar și să pot citi în sfârșit cartea Vânătoarea de stele, de Zoé Valdés, în care pictorița mea preferată e personaj. Îmi spuneam cu nerăbdare că vine Remedios de la București tocmai pentru mine, de parcă ar fi venit artista însăși, și nu o carte despre ea.

 

  • Cartea primită în dar de la A.R. despre Ștefan Iordache

 

  • Toți blogerii care mă citesc și cu care comunic ( nu-i voi enumera aici, de teamă să nu uit pe cineva). Dar voi vă știți care sunteți. Vă salut cu drag.

 

Acestea sunt o parte dintre bucuriile primăverii lui 2018, aștept cu nerăbdare să văd ce  îmi va aduce vara. 🙂

sfantul-evanghelist-marcu

Din capitolul 4

Parabola semănătorului

„Și iarăși a început Iisus să învețe lângă mare; și s’a adunat la El mulțime foarte multă, așa încât El a intrat în luntre ca să stea pe mare, iar mulțimea toată era lângă mare, pe uscat. Și multe lucruri îi învăța în parabole; și în învățătura lor le spunea:

<<Ascultați: Iată, ieșit-a semănătorul să semene. Și pe când semăna el, o parte din semințe a căzut lângă drum și păsările cerului au venit și au mâncat-o. Și altă parte a căzut pe loc pietros, unde n’avea  pământ mult, și a răsărit de îndată, pentru că nu avea pământ adânc; și când s’a ridicat soarele s’a ofilit și pentru că nu avea rădăcină, s’a uscat. Altă parte a căzut între spini și spinii au crescut și au înăbușit-o și roade nu a dat. Și altele au căzut în pământul cel bun și, înălțându-se și crescând, au dat roadă și au adus: una treizeci, alta șaizeci, alta o sută. Și zicea: <<Cel ce are urechi de auzit să audă! >>Iar când a fost singur, cei ce erau pe lângă El împreună cu cei doisprezece L-au întrebat despre parabolă. Și El le-a zis: <<Vouă vă este dat să cunoașteți tainele împărăției lui Dumnezeu, dar celor din afară toate li se fac în parabole, ca privind să privească și să nu vadă, și auzind să audă și să nu înțeleagă, ca nu cumva să-și revină și să li se ierte.>> Și le-a zis: <<Nu pricepeți parabola aceasta? Atunci cum veți înțelege toate parabolele? Semănătorul seamănă cuvântul. Cele de lângă drum sunt aceia în care se seamănă cuvântul; și numa’ ce-l aud, că vine de’ndată Satana și ia cuvântul semănat în ei. Tot așa, cele semănate pe loc pietros sunt aceia care aud cuvântul și-l primesc de-ndată cu bucurie, dar nu au rădăcină întru ei și durează doar până la un timp; apoi, când se întâmplă strâmtorare sau prigoană din pricina cuvântului, îndată se poticnesc. Și cele semănate între spini sunt cei care ascultă cuvântul, dar pătrunzând în ei grijile veacului acestuia și înșelăciunea bogăției și poftele după celelalte, acestea înăbușă cuvântul și-l fac neroditor. Iar cele semănate pe pământul cel bun sunt cei care aud cuvântul și-l primesc și aduc roade: unul treizeci, altul șaizeci și altul o sută.>>”

Lumina ca bun al tuturor

„Și le zicea: <<Se aduce oare făclia ca să fie pusă sub obroc sau sub pat? Oare nu ca să fie pusă în sfeșnic? Că nu este ceva ascuns care să nu fie dat pe față; nici nu a fost ceva tăinuit decât ca să vină la lumina zilei. Cel ce are urechi de auzit, să audă!>>”

„Și le spunea: <<Fiți cu luare-aminte la ceea ce auziți! Cu ce măsură măsurați, vi se va măsura; iar vouă, celor ce auziți, vi se va da cu adaos. Pentru că celui ce are i se va da; iar de la cel ce nu are, se va lua și ceea ce are.>>”

Parabola seminței ce crește singură

„Și zicea: <<Așa este împărăția lui Dumnezeu, ca un om care aruncă sămânța în pământ, și doarme și se scoală, noaptea și ziua, și sămânța răsare și crește fără ca el să știe cum. Că pământul rodește de la sine: mai întâi pai, apoi spic, apoi grâu deplin în spic. Iar când rodul se coace, îndată trimite secera, că a sosit secerișul.>>”

Parabola grăuntelui de muștar

„Și zicea: <<Cum vom asemăna împărăția lui Dumnezeu sau prin ce parabole ne-o vom închipui? Cu grăuntele de muștar care, la vremea când se seamănă în pământ este mai mic decât toate semințele pământului; dar după ce se seamănă, el crește și se face mai mare decât toate legumele și va face ramuri mari, încât sub umbra lui se pot sălășlui păsările cerului.>>”

„Și cu multe parabole ca acestea le grăia cuvântul, după cum erau ei în stare să înțeleagă. Iar fără parabolă nu le grăia; însă ucenicilor Săi le lămurea pe toate între El și ei.”

Potolirea furtunii pe mare

„Și în ziua aceea, când s’a înserat, a zis către ei: <<Să trecem pe țărmul celălalt. >>Și lăsând ei mulțimea, L-au luat cu ei în corabie așa cum era; că erau și alte corăbii cu El. Și s’a făcut furtună mare de vânt și valurile se prăvăleau peste corabie, încât corabia era aproape să se umple. Iar El era în partea dindărăt a corăbiei, dormind pe căpătâi. Și L-au deșteptat și I-au zis: <<Învățătorule, Ție nu-Ți este grijă că pierim?>>Și El, sculându-Se, a certat vântul și i-a spus mării: <<Taci! Potolește-te!>>Și vântul a încetat și s’a făcut liniște mare. Și le-a zis lor: <<De ce sunteți așa de fricoși? Încă n’aveți credință?>>Și frică mare i-a cuprins și ziceau unii căte alții: <<Cine este oare Acesta, că și vântul și marea I se supun?>>”

Din capitolul 5

Vindecarea femeii sângerânde

„…auzind ea de Iisus și venind în mulțime și fiindu-I în spate, s’a atins de haina Lui; că-și zicea: <<De mă voi atinge măcar de haina Lui, mă voi vindeca.>>Și îndată izvorul sângelui ei a încetat și ea a simțit în trup că s’a vindecat de boală. Și îndată cunoscând Iisus în sine puterea ieșită din El și întorcându-Se către mulțime, a întrebat: <<Cine s’a atins de hainele mele?>>Și i-au zis ucenicii: <<Tu vezi mulțimea îmbulzindu-Te și zici: cine s’a atins de mine?...>>Și El se uita împrejur s’o vadă pe aceea care făcuse aceasta. Iar femeia, înfricoșându-se și tremurând, știind ce i se făcuse, a venit și a căzut înaintea Lui și I-a spus tot adevărul. Iar El i-a zis: <<Fiică, credința ta te-a mântuit, mergi în pace și fii sănătoasă de boala ta!>>”

Învierea fiicei lui Iair

„În timp ce El încă vorbea, au venit de la mai-marele sinagogii, zicând: <<Fiica ta a murit; de ce-L mai superi pe Învățător?>>Dar Iisus, auzind cuvântul ce se grăise, i-a zis mai-marelui sinagogii: <<Nu te teme. Crede numai.>>Și n’a lăsat pe nimeni să meagă cu El, decât numai pe Petru și pe Iacob și pe Ioan, fratele lui Iacob. Și au venit la casa mai-marelui sinagogii și a văzut tulburare și pe cei ce plângeau și se tânguiau mult. Și intrând, le-a zis: <<De ce vă tulburați și plângeți? Copila n’a murit, ci doarme.>>Și ei îl luau în râs. Iar El, scoțându-i pe toți afară, a luat cu sine pe tatăl copilei, pe mama ei și pe cei care erau cu Dânsul și a intrat unde era copila. Și apucând-o pe copilă de mână, i-a grăit: <<Talita kumi!>>, ceea ce se tâlcuiește: <<Fiică, ție-ți zic, scoală-te!>>Și de’ndată s’a sculat copila  și umbla, că era de doisprezece ani. Și au fost cuprinși de uimire, de mare uimire. Și El le-a poruncit cu stăruință ca nimeni să nu afle de aceasta. Și le-a spus să-i dea copilei să mănânce.”

Din capitolul 6

Profetul disprețuit în patria sa

„Și a ieșit de acolo și a venit în patria Sa, iar ucenicii au mers după El. Și fiind sâmbătă, a început să învețe în sinagogă. Și mulți, auzindu-L, se mirau și ziceau:<< De unde are el acestea?Și ce este înțelepciunea care i s-a dat, ca și minuni să se facă prin mâinile lui? Oare nu este acesta teslarul, fiul Mariei, și fratele lui Iacob și al lui Iosif și al lui Iuda și al lui Simon?Și nu sunt oare surorile lui aici la noi?>>Și se poticneau întru El. Și Iisus le zicea:<<Un profet nu este disprețuit decât în patria sa și între rudele sale și în casa lui.>>Și n’a putut să facă acolo nicio minune, decât că Și-a pus mâinile pe câțiva bolnavi și i-a vindecat. Și se mira de necredința lor. Și străbătea satele dimprejur, învățând.”

Trimiterea celor doisprezece

„Și i-a chemat la Sine pe cei doisprezece și a început să-i trimită doi câte doi și le-a dat putere asupra duhurilor necurate. Și le-a poruncit ca pe cale să nu ia nimic cu ei, în afară de toiag: nici pâine, nici traistă, nici bani în cingătoare; ci să fie încălțați cu sandale și să nu se îmbrace cu două haine. Și le zicea: <<În orice casă veți intra, în ea să rămâneți până ce veți pleca din locul acela. Și dacă într’un loc nu vă vor primi, nici nu vă vor asculta, plecând de acolo scuturați-vă praful de sub picioare, spre mărturie împotriva lor. Adevăr vă grăiesc: În ziua judecății, mai ușor le vor fi Sodomei și Gomorei decât cetății aceleia. >>”

„Și plecând ei, le propovăduiau oamenilor, ca să se pocăiască. Și scoteau mulți demoni și pe mulți bolnavi îi ungeau cu untdelemn și-i vindecau.”

„Și a auzit regele Irod – fiindcă numele lui Iisus se făcuse cunoscut – și zicea că Ioan Botezătorul s’a sculat din morți, și de aceea se fac minuni prin el. Alții însă ziceau că este Ilie, iar alții că este profet sau ca unul din profeți. Iar Irod, auzind, zicea: <<Ioan este, căruia eu i-am tăiat capul; el a înviat…>>”

Decapitarea lui Ioan Botezătorul

„Că Irod, trimițând, îl prinsese pe Ioan și-l legase și-l întemnițase din pricina Irodiadei, femeia lui Filip, fratele său, pe care o luase de soție. Fiindcă Ioan îi zicea lui Irod:<<Nu-ți este îngăduit s’o ai pe femeia fratelui tău.>>Iar Irodiada îl ura și voia să-l omoare, dar nu putea, fiindcă Irod se temea de Ioan, știindu-l bărbat drept și sfânt, și-l ocrotea. Și, ascultându-l, rămânea-ndelung pe gânduri și bucuros îl asculta. Și întâmplându-se o zi cu bun prilej, când Irod la ziua sa de naștere le-a făcut ospăț dregătorilor săi și căpeteniilor oștirii și fruntașilor din Galileea, și intrând fiica Irodiadei și jucând, a plăcut lui Irod și celor ce ședeau la masă cu el. Iar regele i-a zis fetei:<<Cere de la mine orice vei vrea și-ți voi da >>Și s’a jurat:<<Orice vei cere de la mine îți voi da, până la jumătate din regatul meu.>>Și ea a ieșit și a întrebat-o pe maică-sa: <<Ce să cer?>>Iar aceea i-a zis: <<Capul lui Ioan Botezătorul.>>Și îndată intrând cu grabă la rege, i-a cerut, zicând: <<Vreau să-mi dai chiar acum, pe tipsie, capul lui Ioan Botezătorul.>>Și regele s’a întristat mult, dar din pricina jurămintelor și a celor ce ședeau la masă cu el, n’a vrut să spună nu. Și regele a trimis numaidecât un temnicer cu porunca de a-i aduce capul. Și ducându-se acela, i-a tăiat capul în temniță, l-a adus pe tipsie și l-a dat fetei; iar fata i l-a dat mamei sale. Și auzind ucenicii lui, au venit, au ridicat trupul lui Ioan și l-au pus în mormânt.”

Minunea săturării celor cinci mii

„Și s’au  adunat apostolii la Iisus și I-au spus toate câte au făcut ei și au învățat. Și El le-a zis: <<Veniți numai voi-înde-voi undeva la loc pustiu și odihniți-vă puțin.>> Că mulți erau cei ce veneau și plecau, și ei nu mai aveau timp nici să mănânce. Și au plecat cu corabia către un loc pustiu și ferit. Și i-au văzut plecând, și mulți au priceput și au alergat pe jos într’acolo de prin toate cetățile și au ajuns înaintea lor. Și ieșind din corabie, Iisus a văzut mulțime mare și I s-a făcut milă de ei, că erau ca niște oi fără păstor, și a început să-i învețe multe. Dar făcându-se târziu, ucenicii săi S’au apropiat de El și I’au zis: <<Locul este pustiu și ora e târzie; dă-le drumul să meargă prin orașele și satele dimprejur ca să-și cumpere de-ale mâncării.>> Iar El, răspunzând, le-a zis: <<Dați-le voi să mănânce.>>Și ei i-au zis: <<Să mergem noi să cumpărăm pâini de două sute de dinari și să le dăm să mănânce? >>Iar El le-a zis: <<Câte pâini aveți? Duceți-vă și vedeți.>>Și aflând ei, i-au spus: <<Cinci pâini și doi pești.>>Și El le-a poruncit să-i așeze pe toți în cete-cete pe iarbă verde. Și au șezut cete-cete, câte o sută și câte cincizeci. Și luând El cele cinci pâini și cei doi pești, privind la cer a binecuvântat și a frânt pâinile și le-a dat ucenicilor ca să le pună înaintea lor; și pe cei doi pești i-a împărțit la toți. Și au mâncat toți și s’au săturat. Și au luat douăsprezece coșuri pline cu fărâmituri de pâine și ce rămăsese din pești.  Iar cei ce au mâncat pâinile erau cinci mii de bărbați.”

Iisus umblă pe mare

„Și El i-a silit îndată pe ucenicii Săi să intre în corabie și să meargă dinaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida, până ce El va da drumul mulțimii. Iar după ce le-a dat drumul, S’a dus în munte ca să Se roage. Și făcându-se seară, corabia era în mijlocul mării, iar El, singur pe țărm. Și i-a văzut cum se chinuiau vâslind, că vântul era împotrivă. Și către a patra strajă a nopții a venit la ei umblând pe mare și voia să treacă mai departe pe lângă ei. Iar ei, văzându-L umblând pe mare, au crezut că e nălucă și au strigat, fiincă toți L-au văzut și s’au tulburat. Dar El le-a vorbit de-ndată și le-a zis: <<Îndrăzniți, Eu sunt; nu vă temeți!>>Și s’a suit la ei în corabie și vântul s’a potolit. Și ei erau peste măsură de uimiți în sinea lor, că nimic nu pricepuseră din minunea pâinilor, deoarece inima lor era împietrită.”

„Și trecând marea, au venit în ținutul Ghenizaretului, și au tras la țărm. Și ieșind ei din corabie, de’ndată l-au recunoscut. Și străbăteau tot ținutul acela și s’au pornit să-i aducă bolnavii pe paturi, acolo unde auzeau că este El. Și oriunde intra, în târguri sau în orașe sau în sate, puneau pe cei bolnavi la răspântii și-L rugau să le îngăduie să se atingă măcar de poala hainei sale. Și câți se atingeau de El, se vindecau.”

Din capitolul 7

Iisus osândește fățărnicia

„Atunci s’au adunat la ei fariseii și unii dintre cărturari, care veniseră din Ierusalim. Și văzându-i pe unii din ucenicii Lui că mănâncă pâine cu mâinile necurate, adică nespălate, cârteau; fiindcă fariseii și toți Iudeii, ținând datina bătrânilor, nu mănâncă până nu-și spală cu grijă mâinile; și când vin din piață nu mănâncă până nu se spală; și sunt și multe altele pe care ei le-au primit ca să le păzească: spălarea paharelor și a urcioarelor și a căldărilor de aramă și a paturilor. Și L-au întrebat fariseii și cărturarii: <<De ce nu merg ucenicii tăi după datina bătrânilor, ci mănâncă pâine cu mâinile necurate?>>Iar El le-a zis: <<Bine a profețit Isaia despre voi, fățarnicilor, așa cum este scris: Poporul acesta Mă cinstește  cu buzele,  dar inima lui este departe de Mine; dar zadarnic Mă cinstește învățând învățături care sunt porunci omenești. Că voi, lăsând la o parte porunca lui Dumnezeu, țineți datina oamenilor, spălarea urcioarelor și a paharelor și multe faceți asemenea acestora>>Și le zicea: <<Bun de tot, voi ați lepădat porunca lui Dumnezeu ca să vă țineți datina voastră! Căci Moise a zis: Cinstește pe Tatăl tău și pe mama ta și cel ce va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit cu moarte. Voi însă spuneți: Dacă un om îi va zice tatălui său Corban, adică: Darul cu care aș putea să te ajut I l-am dăruit lui Dumnezeu, pe acela nu-l mai lăsați să facă nimic pentru tatăl său sau pentru mama sa și în felul acesta desființați cuvântul lui Dumnezeu prin datina voastră pe care voi singuri ați dat-o. Și multe asemenea acestora le faceți.>>”

„Și chemând iarăși mulțimea la El, le zicea: <<Ascultați-Mă toți și înțelegeți: Nu este nimic din afara omului care, intrând în el, să-l poată spurca. Dar cele ce ies din om , acelea sunt cele ce-l spurcă pe om. De are cineva urechi de auzit, să audă!>>”„Și când a intrat de la mulțime în casă, ucenicii L-au întrebat despre această parabolă. Și El le-a zis: <<Așadar, și voi sunteți tot atât de nepricepuți! Nu înțelegeți că tot ce intră din afară în om nu poate să-l spurce? Că nu în inimă intră, ci în pântece și se aruncă afară unde-i e locul. Că bucatele sunt toate curate.>>Dar spunea că ceea ce iese din om, aceea-l spurcă pe om:<<Fiindcă din lăuntrul, din inima oamenilor ies cugetele rele, desfrânările, hoțiile, omorurile, adulterul, lăcomiile, vicleniile, înșelăciunea, nerușinarea, invidia, defăimarea, trufia, ușurătatea. Toate relele acestea ies din lăuntru, și ele îl spurcă pe om.>>”

Vindecarea fiicei unei femei siro-feniciene

„Și ridicându-Se de acolo, S’a dus în hotarele Tirului și ale Sidonului, și intrând într’o casă voia ca nimeni să nu știe, dar n’a putut să rămână netăinuit. Că de’ndată auzind despre El o femeie a cărei fiică avea duh necurat, a venit și a căzut la picioarele Lui. Și femeia era păgână, de neam din Fenicia Siriei. Și-L ruga să scoată demonul din fiica ei. Iar Iisus i-a zis: <<Lasă întâi să se sature fiii; că nu e bine să iei pâinea fiilor și s’o  arunci câinilor. >>Ea însă a răspuns și a zis: <<Dar, Doamne, dar și câinii, sub masă, mănâncă din fărâmiturile fiilor.>>Și El i-a zis: <<Pentru acest cuvânt, du-te!, demonul a ieșit dn fiica ta. >> Iar ea, ducându-se acasă, a găsit-o pe copilă culcată pe pat; iar demonul, ieșit.”

Vindecarea unui surd și gângav

„Și plecând iarăși din hotarele Tirului, a venit prin Sidon, La Marea Galileii, de-a dreptul prin ținutul Decapolei. Și I-au adus un surd, care era și gângav, și L-au rugat să-și pună mâna pe el. Și luându-l deoparte de mulțime, Și-a pus degetele în urechile lui și, scuipând, i-a atins limba. Și privind la cer  a suspinat și a zis către el: <<Efata!>>, ceea ce înseamnă: <<Deschide-te!>>Și îndată urechile i s’au deschis, iar legătura limbii lui s’a dezlegat și vorbea bine. Și le-a poruncit să nu spună nimănui. Dar cu cât le poruncea El, cu atât mai mult ei Îl  propovăduiau. Și erau peste măsură de uimiți și ziceau: <<Pe toate le-a făcut bine: pe surzi îi face să audă și pe muți să vorbească.>>”

Din capitolul 8

Săturarea celor patru mii

„În zilele acelea, fiind iarăși mulțime multă și neavând ce să mănânce, Iisus i-a chemat la Sine pe ucenici și le-a zis:<<Milă Îmi este de mulțime, că trei zile sunt de când așteaptă lângă mine și n’au ce să mănânce; și de le voi da drumul spre casa lor flămânzi, se vor istovi pe drum, că unii din ei au venit de departe. >>Și ucenicii Săi i-au răspuns: de unde va putea cineva să-sature cu pâine, aici în pustiu? Și El i-a întrebat: <<Câte pâini aveți?>>Iar ei au răspuns: <<Șapte.>>Și El a poruncit mulțimii să șadă jos pe pământ. Și luând cele șapte pâini, a mulțumit, a frânt și le-a dat ucenicilor Săi, ca să le pună înainte-le. Și ei le-au pus înaintea mulțimii. Și erau și câțiva peștișori. Și binecuvântându-i, le-a spus să-i pună și pe aceștia înaintea lor. Și au mâncat și s’au săturat și au luat fărâmiturile rămase, șapte coșuri. Iar cei ce au mâncat erau ca la patru mii. Și le-a dat drumul.”

Fariseii cer semn

„Și îndată intrând în corabie cu ucenicii Săi, a venit în părțile Dalmanutei. Și au ieșit fariseii și au început să se ia cu El la întrebări cerându-I semn din cer, ispitindu-L. Și Iisus, suspinând în duhul Său, le-a zis: <<Pentru ce neamul acesta cere semn? Adevăr vă grăiesc că acestui neam nu i se va da semn!>>Și lăsându-i, a intrat iarăși în corabie și a trecut de cealaltă parte.”

Aluatul fariseilor și al lui Irod

„Dar ucenicii au uitat să ia pâine și nu aveau cu ei în corabie decât o pâine. Și El le-a poruncit, zicând: <<Luați aminte, păziți-vă de aluatul fariseilor și de aluatul lui Irod.>>Și ei cugetau între ei, zicând: <<Spune asta fiindcă n’avem pâine…>>Și cunoscând Iisus, le-a zis: <<Ce cugetați?:că n’aveți pâine? Încă nu înțelegeți, nici nu pricepeți? Atât de împietrită vă este inima? Ochi aveți și nu vedeți, urechi aveți și nu auziți. Nu vă aduceți aminte?: Când am frânt cele cinci pâini la cei cinci mii, câte coșuri pline cu fărâmituri ați luat?>>Iar ei au zis: <<Șapte.>>Și le-a zis: <<Încă nu pricepeți?…>>”

Vindecarea unui orb

„Și au venit la Betsaida. Și au adus la dânsul un orb și L-au rugat să Se atingă de el. Și luându-l pe orb de mână, l-a scos afară din sat; și scuipând pe ochii lui, și punându-Și mâinile pe el, l-a întrebat dacă vede ceva. Și, el, ridicându-și ochii, a zis: <<Văd oamenii umblând, îi văd ca pe niște copaci…>>După aceea a pus iarăși mâinile pe ochii lui și el a văzut bine și și-a revenit și pe toate le vedea limpede. Și l-a trimis la casa sa, zicându-i: <<Să nu intri în sat, nici să spui la cineva din sat.>>”

„Și au ieșit Iisus și ucenicii Săi prin satele din preajma Cezareii lui Filip. Și pe drum i-a întrebat pe ucenicii Săi, zicând: <<Cine zic oamenii că sunt Eu?>>Ei i-au răspuns, zicând: <<Unii spun că ești Ioan Botezătorul, alții că ești Ilie, iar alții că ești unul dintre profeți.>>Și El i-a întrebat: <<Dar voi, voi cine ziceți că sunt?>>Răspunzând Petru, I-a zis: <<Tu ești Hristosul!>>Și El le-a dat poruncă să nu spună nimănui despre El.”

Mărturisirea lui Petru

„Și a început să-i învețe că Fiul Omului trebuie să pătimească multe și să fie defăimat de bătrâni, de arhierei și de cărturari și să fie omorât, iar după trei zile să învie. Și cuvântul acesta îl spunea pe față. Și Petru, luându-L deoparte, a început să-L dojenească. Dar El, întorcându-se și privind la ucenicii Săi, l-a certat pe Petru și i-a zis: <<Mergi înapoia mea, Satano!, că tu nu le cugeți pe ale lui Dumnezeu, ci pe cele ale oamenilor.>>”

Întâia vestire a patimilor

„Și chemând la sine mulțimea, laolaltă cu ucenicii Săi, le-a zis:<<Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de Sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie. Că tot cel ce va voi să-și scape viața, O va pierde, iar cel ce-și va pierde viața pentru Mine și pentru Evanghelie, acela O va mântui. Că ce-i folosește omului să câștige lumea întreagă și să-și păgubească sufletul? Sau ce ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său? Că tot cel ce se va rușina de Mine și de cuvintele Mele în neamul acesta desfrânat și păcătos, de acela și Fiul Omului Se va rușina când va veni întru slava Tatălui Său, cu sfinții îngeri.>>”