Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Madona cu fus’

happy-day-hundreds-of-colorful-balloons_5556x3886.jpg

În rândurile următoare voi continua cu notarea bucuriilor pe care le-am trăit în 2017.

1. Am cumpărat două cărticele de colorat mandale pentru fetițele prietenelor mele.

2. Am fost la Palatul Culturii cu A., la expoziția Mașinile lui Leonardo da Vinci, unde erau și câteva reproduceri după picturile lui celebre. M-am bucurat să văd o reproducere cu pictura mea preferată, Madona cu fus. Ce fain e să-ți faci documentarea pentru un proiect direct la muzeu! Vă recomand cu drag să mergeți la această expoziție, e 16 lei bilet întreg și 8 lei cu reducere și aveți ocazia să o vedeți până pe 20 ianuarie 2018, de marți până duminică, între orele 10.00 – 17.00.

3. Unde este bucurie acolo e Dumnezeu! Dacă mă bucur de ceva mă simt deja în starea de rugăciune, de mulțumescu-Ți Ție, Doamne !

4. Am terminat powerpointul despre Leonardo mai devreme cu o zi, m-am îndrăgostit de spiritul acestei personalități copleșitoare. Deși am fost joi la expoziție, tot mă aflu sub puternica impresie a ceea ce am văzut acolo. Vizita la muzeu a fost ca o călătorie în timp, deși nu mi-e clar dacă în trecut sau în viitor, dat fiind spiritul atât de inventiv al lui Leonardo.

5. Am găsit o fotografie veche în care eram cu A. la Clubul amatorilor de ceai. A fost o mare descoperire să văd că și în acele momente grele ea a fost alături de mine.

6. Conversația cu mama despre Leo a fost atât de faină, că mi-am luat și notițe.

7. Tabla cu icoane, de acolo vine puterea, despătimirea, numai când o privesc simt că acolo-i răspunsul.

8. Redescoperirea unei melodii vechi, bună pentru inducerea somnului: https://www.youtube.com/watch?v=wMRudQ7Gqvo

9. Filmele de artă intrate în competiția de la Cannes văzute la Ateneu. Am văzut-o, cu acest prilej și pe doamna Irina Margareta Nistor, critic de film, care a pomenit de jocul de cuvinte între God și dog.

10. Să nu uit cuvintele astea: să pătrundem unul pe tărâmul celuilalt.

11. Mama îi spune Lupinul lui Kotik, că are ochi de lup.

12. Am început ziua cu rugăciunea Sporitoarea minții și spre seară s-au văzut roadele. Textul aproape că m-a scris el pe mine, a fost fluid și ușor. Mi-am notat motivele pentru care scriu. Dacă doriți să citiți articolul vă pun aici link. https://roximoronica.wordpress.com/2017/09/20/am-unspe-degete/

13. Noi trei-mama cu mine, între noi Kotik, în timp ce citeam textul cu voce tare.

14. Conversația cu A.G. Ce om minunat!

15. Muzica pe care-mi scriu textele, îmi place cum plec de la Melos și ajung la cuvânt.

16. Comanda pe elefant. În sfârșit s-a ieftinit cartea pe care o vânez de ceva vreme.

17. O bucurie imensă ieri: faptul că am participat la un tur pietonal ghidat pe vechea Uliță Mare unde am avut șansa să ascult două fete ghid excepțional de bine pregătite. Mi-a fost de un mare folos această experiență în scrierea unui articol despre perioada în care am fost ghid turistic voluntar. Era un text început în 2012 pe care mă luptam să-l continui și nu-mi ieșea nimic, dar datorită fetelor ghizi mi-am amintit detaliat acea perioadă și am reușit în sfârșit să scriu azi textul. E un articol pentru toți cei îndrăgostiți de Iași. Vă pun link aici în cazul în care doriți să-l citiți. https://roximoronica.wordpress.com/2017/10/04/turist-si-pelerin-in-propriul-oras/

18. Discuția revelatoare pentru destinul meu pe care am avut-o cu M.B.  Îi port o recunoștință veșnică.

19. Am găsit deschisă pentru prima dată biserica galbenă din Galata. Am intrat, era doar paznicul la intrare. Am trăit câteva momente de pace adâncă în care m-am rugat pentru toți cei dragi.

20. A venit „elefantul”! În sfârșit voi avea cartea la care am râvnit o vară întreagă pândind reducerile – Flux. Psihologia fericirii.

21. Am vorbit cu M.N. Nu-mi vine să cred că m-a invitat la Londra!!! După atâția ani în care mi s-a sfâșiat sufletul că nu mai pot călători, acum se întrezărește o speranță de a revedea lumea. Senzație de plutire, de levitație. Am apreciat mult că M. are curajul de a-și asuma responsabilitatea de a mă chema la ea, nu mulți ar face asta. De azi înainte îi voi spune bye bye elefantului, e sacrificiul pe care trebuie să-l fac dacă vreau să văd o nouă țară.

22. Un pic de karaoke pe muzica Alexandrinei spre finalul zilei.

23. Am fost la turul de oraș în engleză pentru studenții Erasmus. A fost foarte fain, ghidul – foarte bine pregătit și cu un simț al umorului ieșit din comun.

24. Am găsit de cumpărat o icoană Sporitoarea minții, era numai una, mă aștepta pe mine 🙂

25. Pelerinii cu lumânările aprinse

26. În sfârșit am terminat de făcut prezentarea powerpoint despre pisicile în arta lui Makoto Muramatsu. Desenele lui sunt încântătoare, pisicuțele lui sunt foarte comice și au un aer poznaș. Abia aștept să le arăt prezentarea copiilor.

27. Ora despre arta lui Makoto Muramatsu a ieșit magică. La un moment dat, în timp ce le vorbeam copiilor despre pisici, a intrat o pisică de afară în Centru! A fost un moment greu de descris pe care l-am considerat un dar din partea lui Dumnezeu că sunt pe drumul cel bun. Articolul scris despre oră reflectă doar palid cât de grozavă a ieșit lecția. https://roximoronica.wordpress.com/2017/10/27/pisici-mate-motani-sau-cotoi-in-arta-lui-makoto-muramatsu/

28. Am scris și azi un text ușurel, de duminică, tot despre pisici, de data asta ale noastre https://roximoronica.wordpress.com/2017/10/29/sapte-lectii-de-viata-invatate-de-la-kotik-si-lemurica-tandemul-nostru-pisicesc/

29. Am fost la Biserica Sf. Nectarie, e pentru prima dată când am văzut vitraliul în formă de cruce cu Iisus. De la acea fereastră în formă de cruce priveam cândva norii și mă gândeam la Magritte.

30. O zi în care m-am simțit invadată de muzica pe care am ascultat-o, un sentiment așa de fain pe care mi-l permit atât de rar pentru că sunt mai mereu implicată în vreun proiect.

31.  Kotik și Lemurica

32. Am vorbit la telefon un pic cu draga mea A., vreau să-i trimit un cadou fetiței ei, a fost ziua ei ieri.

33. Am participat la un tur de oraș bilingv – român și englez. Mi-am amintit de legenda numelui Copou, de domnița Tudosca, ascunsă în scorbura unui copac și cum soțul ei a ar fi găsit-o cu ajutorul copoilor. Și mi-am adus aminte că le-am povestit despre această legendă copiilor de la after-school acum câțiva ani și cum o fetiță a repovestit la clasă legenda cu cuvintele ei. Pe drum mă tot întrebam, oare mi-am notat undeva cuvintele fetiței și i-am spus așa lui Doamne: dacă găsesc interpretarea legendei de către fetiță o să fiu foarte fericită azi! Și am găsit-o imediat ce am ajuns acasă, în primul loc în care am căutat-o. Slavă Ție, Doamne!

34. Mi-a povestit ieri mama ceva foarte frumos, din pelerinajele ei i-a rămas în minte unul care reconstituia drumul parcurs de Vitoria Lipan. Mi-am luat notițe și cu spusele ei, poate le voi aduna într-o zi într-un text.

35. Am fost cu mama la expoziția temporară din Sala Pașilor Pierduți. Merită să o vedeți, sunt reproduceri după picturi celebre, dar într-o notă parodică.

36. Mama și-a amintit de un cântecel pe care-l cântam amândouă când eram mici: Școlărei și școlărițe/Băieței și voi fetițe/ Hai la școală să-nvățăm/ și bine să ne purtăm. Asta mi-a amintit de un text amuzant pe care l-am învățat tot de la ea: I’m Speedy Gonzales/ and I kill for money/But i kill you for free/’Cause you’re my friend. Mi se pare uimitor că mama, atât de greu încercată în viață, are puterea să cânte, să vibreze la o melodie și să fie într-o comuniune profundă cu natura atunci când merge în Botanică.

37. Am avut toată ziua un sentiment de tihnă, de recunoștință față de Dumnezeu pentru tot. Statul acesta în mulțumire nu e o rugăciune? Eu nu mă prea regăsesc în rugăciunile citite, dar am un sentiment de împlinire pentru că simt o comunicare cu Dumnezeu de dincolo de cuvinte.

38. Imersiune în Sonata lunii

39. Muzică nouă descoperită, fabuloasă, Jacob Gurevitsch – Lovers in Paris https://www.youtube.com/watchv=nGDoDA1n2fM&list=PL4xz21ZNaa_6sQfCaQrXg8OkUSjrATUZ&index=6. Îmi amintește vag de Gustavo Santaolalla, creatorul coloanei sonore a filmelor Motorcycle Diaries și Babel.

40. Am văzut ieri la cinema filmul norvegian Schimb de moși unde am găsit o idee drăguță: că Moșul duce cutii goale în sacul lui, că n-ar putea să care toate darurile pentru copii și că acestea „se întrupează” în momentul de dinainte de a fi oferite, când copiii își exprimă dorința privind cadoul pe care vor să-l primească.

41. Simt că se așază liniștea în mine, chiar dacă mai sunt și momente care mă tulbură. Slavă Ție, Doamne, pentru împăcarea pe care o am. Mulți ani am simțit singurătatea, credeam că doar o relație m-ar putea face fericită. Ce amăgire! Acum, de când îl simt pe Domnul, nu mă mai simt singură.

42. Mersul la Ateneu mă energizează, mă motivează să ies din casă. Am grijă să nu am timpi morți în drumul lung cu tramvaiul de la Ateneu și înapoi și citesc tot drumul din Flux. Psihologia fericirii.

43. Am văzut pentru prima dată o animație 3D la cinema. Magie!

44. Am fost în centru cu mama și am văzut luminițele. Feerie! Bunî treabî o făcut primaru’ nostru. M-am bucurat că ornamentele nu mai erau aceleași cu cele din anii precedenți.

45. M.N. mi-a arătat o poză cu fetița ei, E., dându-se în leagăn.

46. Am descoperit un magazin cu papetărie super ieftină și cu cărticele în franceză la 1, 2 sau 3 lei! Mă bucură că mă motivează să ies din casă să scot la plimbare „tripleții”. :))

47. A venit A. la mine la o pizza, am vorbit de ale noastre. Am primit de la ea o eșarfă turcoaz.

48. Am fost la nana de Crăciun.

49. Am completat un puzzle care m-a captivat foarte tare. Aveam o mare satisfacție când se îmbinau piesele și când observam noi și noi detalii ale desenului.

50. Am 300 de zile de duolingo! Cu ajutorul lui Dumnezeu peste două luni fac anul.

Va urma un text dedicat bucuriilor pe care mi le-au adus blogerii în 2017.

Sursa foto: 

http://www.wallpapermania.eu/wallpaper/happy-day-hundreds-of-colorful-balloons/5556×3886

 

 

Reclame

Read Full Post »