Posted in artă, Uncategorized, tagged Michael Cheval on septembrie 29, 2019| 6 Comments »
Mulțumesc Mariei – Nicoleta Zahariea pentru traducerea titlului Promises of the Parting Summer și AneiSylvi pentru traducerea unui rând despre Olandezul zburător.
Sitografie:
4 More Absurd Artworks Explained by Michael Cheval, 20 septembrie 2016, disponibil la adresa: https://www.parkwestgallery.com/4-absurd-artworks-explained-michael-cheval/, accesat pe 28 septembrie 2019.
Posted in artă, tagged Michael Cheval on septembrie 25, 2019| 8 Comments »
Săptămâna trecută, la ora de artă dedicată copiilor, l-am prezentat pe artistul rus Michael Cheval, pe numele său real Mikhail Hohlachev, de care unii dintre prietenii mei reali și virtuali au auzit deja în momentul în care i-am invitat să scrie despre un tablou de-al acestuia la alegere.
La întâlnire au fost prezenți nouă copii cu vârste între 5 și 11 ani, dintre care două fetițe pe care le știam deja de la orele anterioare. Ceilalți mă vedeau pentru prima dată și, cu vreo două excepții, au fost mai puțin îndrăzneți în a răspunde întrebărilor cu care-i i-am tot chinuit.
Am început lecția spunându-le copiilor că numele artistului ar avea drept corespondent în română denumirea Mihai Cal, pentru a-i ajuta să-l rețină mai ușor, și l-am descris ca pe un pictor contemporan cu noi care poate chiar în timpul lecției noastre realiza o nouă lucrare.
Apoi i-am invitat să observe asemănările și deosebirile din seria tablourilor intitulate Încântați de lumină.
O fetiță a remarcat că în toate tablourile oamenii au niște pahare cu picior, iar alta a fost de părere că sunt niște pahare deosebite pentru că sclipesc ca niște licurici sau ca o licoare luminoasă aș spune eu, care-i iluminează pe protagoniști, le produce diverse revelații. Un băiat a observat că paharele din prima pictură nu luminează atât de tare precum cele din a doua. Același băiat a adăugat că prințesa are mai multă băutură în pahar și prințul are mai puțină – o observație demnă de un detectiv. Se pare că domnul a băut mai mult din licoare decât doamna. Ceea ce m-a surprins la remarcile lor a fost faptul că personajele principale au fost paharele luminoase, și nu cele trei perechi aflate la masă. Referirile la cei șase protagoniști au fost făcute indirect, prin trimitere la îmbrăcămintea lor, la geaca de epocă, sau la pălăria de pirat.
Am continuat activitatea arătându-le elementul comun al celor trei tablouri pe care l-am observat eu: faptul că toți bărbații au zarurile măsluite și le-am explicat prin ce se diferențiază acestea de zarurile obișnuite: pe fiecare parte, zarurile trucate au câte șase puncte, astfel că persoana care le folosește va câștiga de fiecare dată în mod necinstit. Domnul director s-a amuzat, adăugând: bărbații umblă cu minciuni și păcălesc femeile. 🙂
Pentru că este un pictor rus, Cheval inserează în pictura sa elemente specifice culturii din care provine, cum ar fi samovarul, împletitura de păr purtată de rusoaice sau păpușile Matrioșka.
Despre samovar, domnul director ne-a spus că românii din Republica Moldova au preluat prin filieră rusă această tradiție și ei dimineața fac un ibric cu o concentrație mare de plante, de ceai și fac o esență. Samovarul ține toată ziua apa fierbinte și când vor să bea ceai pun un pic de esență și toarnă apă din samovar.
Copiii au identificat foarte ușor aceste elemente în tablourile pe care le-am propus spre analiză.
Referindu-se la tabloul Enigma generațiilor, inspirat de păpușile Matrioșka, un băiețel a spus că cea mai mică păpușă e ca într-o gaură de șoricel. Remarca lui m-a dus cu gândul la Jerry din clasicele desene animate. 🙂
La un moment dat, A., o fetiță, a vrut să le ofere colegilor bomboane, dar i-am spus să aștepte până la finalul orei pentru că niciun artist, oricât de talentat ar fi el, nu poate să concureze cu dulciurile. Apoi a avut un moment în care s-a răzgândit și în care a vrut să le mănânce ea pe toate, pe principiul sunt bomboanele mele, deci pot să le mânânc. 🙂
Am continuat cu o nouă activitate, ce a presupus identificarea elementului comun al picturilor de mai jos. Un băiat a văzut asemănarea dintre forma capului doamnei din primul tablou și a domnului din al doilea, ca niște semne de întrebare.
Le-am arătat care e numitorul comun al celor trei picturi, colereta, precizând că atunci când mergeam cu motanul la medic, numeam în glumă gulerul pisoiului coleretă.
În tablourile următoare sunt prezente instrumente muzicale ca lăuta, pianul cu claviaturi în trepte sau violoncelul. În primul tablou un băiat vede un spiriduș care stă pe o pernuță, iar o fată identifică un bufon de la curtea regelui. Le vorbesc despre diferența dintre merele căzute și cel rebel, care e suspendat în aer și către care privește copilul. La al doilea tablou, o fetiță observă un detaliu remarcat și de prietenul de condei Marius Davidescu – păsările de pe coiful prințesei care o acompaniază pe aceasta. În al treilea tablou vedem o prezență feminină ale cărei picioare au fost substituite cu un violoncel. Armonia naturii o însoțește pe cea creată de muzică.
Instrumentele muzicale sunt foarte prezente în arta lui Cheval pentru că, la rândul său, are 15 chitare la care cântă săptămânal.
Dintr-o predispoziție pentru joc, Cheval pictează și o serie de false instrumente muzicale: o mașină de scris în locul unui pian, o cratiță cu două ochiuri în loc de vioară sau un saxofon care ia formă de pasăre. Mic dejun cu Humpty Dumpty e un omagiu adus pictorului suprarealist Salvador Dali, pe care îl vom mai întâlni și în alte tablouri de-ale artistului.
Tot dintr-un spirit ludic, pictorul include în lucrările sale zarurile, cărțile de joc sau jonglatul cu lunile.
Personajele sale sunt jongleri, păpușari, muzicieni ori pictori.
În Muzica eternei străluciri vedem cum muzicianul se îmbracă în propria-i muzică, foile cu partituri formează pe de o parte o spirală, sugerând spiritualitatea, iar pe de altă parte alcătuiesc rochia fetiței.
În Cântecul de leagăn al unchiului Magritte, Cheval aduce un omagiu celor trei pictori care i-au influențat cel mai mult opera: Magritte, Dali și Picasso, îmbinând simboluri și motive ale unora dintre cele mai renumite lucrări ale acestora. Artistul rus face mai multe trimiteri la Magritte în acest tablou: pipa amintește de Trădarea imaginilor, umbrela deschisă deasupra căreia se află un pahar ne duce cu gândul la Vacanța lui Hegel, iar norii fac aluzie la Magie neagră. Dali e reprezentat cu mustățile sale celebre cu vârfurile în sus și cu un corp ce pare a fi alcătuit din cașcaval. Pictura face aluzie și la tabloul suprarealistului spaniol Persistența memoriei prin prezența unui ceas care se topește, dar și la altă lucrare în care elefantul are picioare foarte subțiri. Picasso apare într-un plan mai îndepărtat, stând sprijinit de un sertar și având o sticlă de vin în față. Sertarul de formă cubică e o sugestie evidentă la cubism.
La finalul orei, i-am întrebat pe copii cum se numește artistul despre care le-am vorbit, iar unul dintre ei mi-a răspuns Mihai Cal, și am repetat cu ei cuvintele noi precum lăută, șevalet sau coleretă. Le-am oferit câte o lucrare de-a artistului xeroxată pe care am trecut numele acestuia. De ei depinde dacă lecția mea a fost un punct de plecare pentru a cunoaște mai îndeaproape arta acestui geniu sau dacă îl vor da uitării.
Spre surpriza mea, în drumul de întoarcere spre casă am găsit pe jos o reproducere de-a unei picturi realizate de Joan Miró. O fi vreun mesaj de-al Universului privind protagonistul unei noi lecții de artă?
Sitografie:
Artist Michael Cheval Talks About His Ideas, Inspirations, and ‘Explaining’ His Art, 19 aprilie 2019, disponibil aici , accesat pe 25 septembrie 2019.
Decoding Michael Cheval’s Tribute to Modern Artists, 15 februarie 2017, disponibil aici, accesat pe 25 septembrie 2019.
Posted in artă, tagged Michael Cheval on octombrie 28, 2018| 8 Comments »
Dragii mei, în sfârșit am decis să postez acest text alcătuit din comentariile voastre despre picturile artistului rus Mihail Khokhlachev, cunoscut mai ales cu numele Michael Cheval. Îi rog pe cei care nu au comentat tablourile, dar doresc să o facă, să-mi trimită interpretările lor și poate voi alcătui o a doua parte a acestui text.
Mai am de făcut încă o precizare: am grupat comentariile voastre în ordinea în care le-am primit, deci cronologic. Sper să vă placă rezultatul.
În tabloul On The Way Of A Destiny vaporul apare ca un căruț împins de mamă pentru că inițial oamenii au construit bărci pentru a explora ținutul apelor, accesibil doar prin înot. Mamele dau încredere și curaj copiilor să exploreze orice ținut. Mama este reprezentată ca o doamnă elegantă pentru că, asemenea meșterilor care construiesc bărcile cu eleganță și uneori împodobeau cu un bust de femeie prova(partea din față a unui vas), mamele își educă pruncii cu gingășie și eleganță. Doamna plimbă căruțul dinspre o zonă aflată în furtună spre o zonă luminoasă pentru că vasele au fost construite să înfrunte și furtunile pe mare, iar mamele își ocrotesc și îngrijesc copiii ca să aibă mereu un destin luminos în față.
Interpretarea mea personală este că Madonna veghează asupra călătorilor pe mare ca o mamă care își ocrotește copiii. ( Maria-Nicoleta)
Prima pictură – femeia clepsidră(Time Difference). Un tânăr chipeș, aflat într-un parc, îmbrăcat în pantaloni bufanți și veston de ofițer, iar pe cap purtând chipiu de mareșal, aflându-se probabil pe la curtea vreunui mare prinț, dacă nu cumva era chiar el prințul, admiră o clepsidră pe care o ține în mână. Nimic special, un simplu moment de reflecție asupra acestui obiect cu care odinioară se măsura timpul.
Interesant este faptul că în fața lui se află o altă clepsidră, care este cu totul ieșită din comun pentru că este jumătate om. O tânără pare că a luat forma unei clepsidre. Oare cine o fi transformat-o pe biata fată în clepsidră? Poate oare tânărul chipeș să o scoată de acolo? Sau poate că el este cel care a închis-o, iar acum își admiră creația. Dar mă întreb ale cui sunt chitara și umbrela? Iar bufnița ce șade pe clepsidră ne sugerează că urmează să se însereze, sau poate ea semnifica altceva? Tabloul ăsta ne pune în mare încurcătură, și după ce îl analizăm rămânem cu mai multe întrebări decât cu răspunsuri. (Marius)
Pictura doi – femeia fagure(Honey-Sweet Serenade). Iată un tablou care este foarte dulce. O domnișoară jumătate om jumătate, fagure de miere, cântă la o vioară ce se aseamănă pe alocuri cu o albină. La picioarele sale se află o floare, pe care nu o recunosc, din care albinele probabil că își extrag nectarul. Ce ne sugerează tabloul? În primul rând că muzica este la fel de dulce ca mierea. Dar nu orice fel de muzică, ci muzica clasică, muzica cultă, pentru că doar ea ne poartă pe un tărâm fermecat. Tot ce trebuie să facem este să o gustăm precum un fagure de miere. (Marius)
Pictura trei – Trepte cu claviaturi(Grades Of Inspiration) Din nou muzica. Nimic pe lumea asta nu ne poate apropia de sublim la fel cum o poate face muzica. În acest tablou o fată cântă la un pian ce se întinde pe treptele unei scări în spirală. Scările sugerează înălțimea, acea înălțime a spiritului pe care o putem dobândi prin muzică. În acest tablou nu numai fata cântă, ci și păsările care stau așezate pe coiful ei. Este o comuniune între om și natură, prin muzică. Observăm pe jos mai multe hârtii cu note muzicale. Ne putem întreba, oare ce muzică se aude în acest tablou? Oare ce partituri clasice interpretează fata? Sa fie oare Clair de Lune a lui Debussy? sau A fost odată în Paris a lui Erik Satie? Sau poate că sunt de fapt Nocturnele lui Chopin. Da, pun pariu că Nocturnele lui Chopin se aud in acest tablou…(Marius)
Fiecare dintre noi avem pe acest pământ un timp pe care îl numim viață. „Totul ia timp…și timpul ia tot”, spunea Mihai Eminescu.
Cercul timpului nostru este unul limitat și nimeni nu știe când se va închide. Numai de noi depinde însă cum îl desenăm, până când este gata. Și, mai ales, cu ce desenăm?
Ne putem pune o mască, să nu ne sară culorile în ochi. Sau să nu ne vadă lumea în profunzime. Sau ne putem da masca la o parte și să desenăm cu sufletul.
În această viață, cel mai important este să ne arătăm culorile din inimă și să desenem frumos împreună. Să facem din viață o artă.
Cam așa văd eu pictura aceasta(Circle of Time) și vă las și pe voi să îmi spuneți ce vedeți. (Nicoleta)
În desenul Perfect Stranger Luna îi cântă o serenadă Soarelui, în mijlocul tuturor elementelor( metal, piatră, pădure-lemn, aer, apă.) E prezent și regnul animal prin intermediul pisicii. Avem deci o simfonie a Universului. (Anasylvi)
În Delighted by Light III, cei doi protagoniști iau o cină romantică la apus( sau la răsărit, un mic dejun neobișnuit). Par a fi din secolul al XVIII-lea sau pe acolo, dar ea are un guler stil Tudor. Dau cu zarul, deci sunt fataliști. El totuși are becuri atașate la pălărie, deși doar unul este aprins, deci nu își folosește întreaga capacitate. Amândoi lasă să vorbească vinul și zarurile. (AnaSylvi)
În Music of the Night, în fiecare noapte, după ce toate pleoapele s-au închis și toate mințile au adormit, măreața lună coboară pe pământ și se face mică-mică, cât un pumn de lumină și însuflețește o harpă alcătuită din lujerii plantelor. De jur împrejurul ei, toate florile, frunzele, roadele și păsările prind viață și încep să cânte atât de dulce și suav, încât toți greierii, înzestrați și ei cu chipuri umane pentru un ceas, amuțesc cu gurile deschise, neîndrăznind să iasă din umbra firelor de iarbă. Se străduiesc din răsputeri să învețe cântecul lunii, iar de îndată ce aceasta se ridică, maiestuoasă, înapoi pe tronul ei ceresc, încearcă să reproducă cele auzite. Noapte de noapte, greierii se chinuie să cuprindă orchestra lunii în chitara lor minusculă. Noapte de noapte, cântul greierilor se aude până departe, osteneala lor umple lumea, însă nu izbutesc niciodată să găsească acordurile potrivite. Luna, de sus, le vede deznădejdea și i se face milă, așa că se coboară zi de zi, încercând să le aline durerea și să îi învețe taina.
Aceea este adevărata muzică a nopții, aceea este adevărata simfonie a naturii, aceea este cea mai mare taină a întunericului, pentru că niciun om nu o va cunoaște vreodată. (MeddArtis)
Mie tabloul Teleportation mi-a atras atenţia şi am identificat câteva simboluri în el. Ziua şi noaptea (sugerată de lampa aprinsă), elemente din natură (apă, lemn, foc – tot de la lampă), anotimpurile – iarna sugerată de schiuri, toamna, vara. Culorile albastru, portocaliu şi verde sunt de asemenea asociate şi acelor anotimpuri, dar şi elementelor cer, apă, foc.
Cel care învârte de manetă are alura unui dirijor şi ar putea simboliza trecutul şi întoarcerea la el – şi prin schiurile întoarse, şi prin faptul că, prin „acţiunile” lui, ea pare că devine nostalgică. Ea- reprezentată ca un valet de pe cărţile de joc, alături de romburile de pe faţa de masă mă duce cu gândul la viaţa ca o sumă de alegeri, ca o loterie.
Şi bineînţeles, elementul central, muzica prin care te poţi întoarce în timp, retrăind clipe trecute, dar pe măsură ce se aude o melodie, trec şi clipe din prezent, asta fiind sugerată prin frunzele uscate care cad. (Potecuța)
Tabloul Distant Call of Unbeknown Aspiration este impresionant. Îmi transmite o stare de celebrare a frumuseții. Femeia, în chip de zeiță, este așezată în centrul universului, mai sus de terestru, la nivelul norilor. Probabil este închipuirea zeiței frumuseții, din Mitologia antică. Mă fascinează amornizarea culorilor și cumințenia transpunerii acestei frumuseți, care invită la descoperire.(Anca)
Vă mulțumesc tuturor că ați răspuns la propunerea mea!
Posted in artă, blogeri, tagged Michael Cheval on septembrie 23, 2018| 10 Comments »
Dragii mei, tocmai am descoperit un artist extraordinar, pe numele său Michael Cheval, ale cărui picturi se deschid către o multitudine de sensuri. Am intenția de a-i familiariza pe copii cu opera acestuia, dar de data aceasta voi face lucrurile diferit.
Vă propun să vă alegeți una-două picturi de-ale artistului(excluse cele care sugerează nuditatea)și să le dați o interpretare proprie într-o manieră prietenoasă pentru copii. Creațiile pot fi cele alese de mine sau altele care vă plac vouă.
Când voi avea ora de artă voi ține cont, în mod evident, și de părerile voastre și voi preciza sursa. Ce spuneți? Răspundeți provocării?
clipe de reverie 