Bucurii de iarnă 2 (2018)

 

• Kotik la prima lui ninsoare, înota prin zăpadă.

 

• Lemurica alerga prin zăpadă, cred că îi era frig la pernuțe, sărăcuța!

 

• Am scris destul de repede a doua parte a textului despre Muzeul Iluziilor, parcă n-a mai fost însă așa de frumos ca primul.

 

•  N-am mai ieșit din casă, am admirat iarna de la fereastră.

 

• Am citit din cărticica despre Iertare. Am reținut de acolo ideea de a-ți cercerta conștiința înainte de spovedanie, ideea că personajul cărții citea cu nesaț din Pelerinul rus, o carte atât de dragă mie, precum și sfatul pe care i-l dă Părintele duhovnic-să nu forțezi niciodată mintea fără măsură! Dacă aș fi ascultat un astfel de sfat acum 14 ani lucrurile ar sta altfel azi. Dar am înțeles până la urmă că necazul m-a apropiat de Dumnezeu, așa cum închisoarea l-a apropiat pe personajul cărții Iertarea de Dumnezeu. Așadar, era nevoie de o experiență foarte  dură pentru a-l chema pe Dumnezeu în ajutor. De când am înțeles asta am pace în suflet.

 

• Am citit din Jurnalul suedez al Gabrielei Melinescu. Mă interesează să citesc jurnalele scriitorilor pentru a culege de acolo citate despre momentele în care ei scriu.

 

• Am mai citit un pic și din Dizionario dei nomi propri, de Amélie Nothomb, autoarea e comercială, dar încerc să-mi pun la punct italiana citind-o.

 

• Am fost cu mama la piesa de teatru Povestea Unirii!

 

• La magazinul cu papetărie ieftină și cărticele în franceză am găsit plicuri cu scrisori Winnie the Pooh și o cărticică în franceză cu rețete. A fost o bucurie amestecată cu nostalgie, mi-am amintit de gimnaziu, când corespondam cu o franțuzoaică și eram fascinată de plicurile cu imagini asortate cu foaia. Pentru că la noi nu erau pe atunci așa niște minunății îmi înfrumusețam scrisorile cu abțibilduri florale sau cu păsări. Cărticica cu rețete mi-a amintit și ea de fata cu care corespondam care era mai mare decât mine și voia să facem schimb de rețete, dar cum eu eram muuult mai mică voiam să facem schimb de reviste și de postere cu cântăreți. Îmi amintesc cum i-am trimis revista Apostrof, așa rufoasă cum era ea și care nu se putea compara cu condițiile grafice ale revistelor lor. Și dacă tot m-am gândit la  perioada aia, mi-am amintit și cum am scris revistei Pif că vreau să corespondez cu cineva și cum am primit chiar de la Pif 🙂 o carte poștală cu el în care-mi scria că mesajul meu va fi publicat în nr următor al revistei…Eh, m-am luat cu amintirile și am făcut spațiu în suflet pentru și mai multă bucurie!

 

• Spre seară am mai citit din cărticica Iertarea și mi-a plăcut momentul în care viitoarea soție a lui Petru îi spune acestuia că îi place floarte mult la el, că e un loc odihnitor și trupește și sufletește. Cât de importante sunt acestea două pentru liniștea omului! Înțeleg acum că n-am avut parte de ele în primii 27 de ani ca să prețuiesc liniștea de acum. Dar greu a mai fost drumul!

 

•  M-a ajutat M. cu traducerea textului despre Pete în engleză.

 

• am lucrat la textul în engleză, e primul pe anul ăsta, sunt bucuroasă că l-am scris.

 

• Le-am făcut blogerilor o nouă propunere, de a completa chestionarul Portretul chinezesc cu întrebări de genul dacă aș fi o pictură aș fi… etc. Am primit deja niște răspunsuri foarte faine.

 

• Văzând pe fugă la tv un tablou de-al lui Octavio Ocampo mi-a venit ideea de a face un ppt cu lucrările lui pentru a-l prezenta copiilor.

 

• Când vine mama de pe afară Kotik miaună și noi spunem că o ceartă că a fost plecată, dar azi eu am spus că, poate, el îi spune bine ai revenit. 🙂

 

• Am scris zilele astea cu mare ușurință trei capitole ale cărții, parcă le-am scris după dictare, așa de repede au mers.

 

• Am fost cu mama la desenul animat danez Incredibila poveste a perei uriașe. Superb.

 

• ieri copilașii de la Centru m-au primit cu foarte mare afecțiune, I. m-a luat în brațe. Fetițele aveau la ele multe cărticele pe care le luaseră gratuit de la librărie. M-au condus la librărie și mi-am luat și eu două cărticele. Frumoasă imagine asta, voluntară dusă de copii la librărie pentru a ne lua cărți!

 

• Am găsit trei cărticele franțuzești foarte frumos ilustrate la doar 4,20 lei în total.

 

• Mama a venit azi cu o veste grozavă: în decursul unui an se va redeschide cinematograful de lângă blocul nostru și nu voi mai fi nevoită să străbat un oraș întreg pentru a ajunge la cinematograful actual.

 

• Azi am avut ocazia să o cunosc pe doamna directoare a Teatrului pentru copii, a fost foarte drăguță, mi-a oferit o invitație pentru două persoane la Vrăjitorul din Oz și când a aflat că era printre cărțile mele preferate din copilăriei mi-a oferit și un calendar al teatrului cu fotografii minunate din spectacole. Doamna directoare ne-a spus, mamei și mie, că printre spectatori sunt și persoane fără copii care vin să se mai deconecteze de la lumea gri. A fost o întâlnire memorabilă pentru mine, m-au trecut fiorii și mi-au dat lacrimile când am vorbit cu domnia sa.

 

Sursa foto:

https://www.iaspaper.net/winter-season/

Publicitate

Read Full Post »

Să reînvățăm să numărăm cu artistul Octavio Ocampo!

Azi, de Ziua Femeii, am oră cu micuții de la Centru. Domnul director mă întâmpină cu o zambilă care-mi amintește imediat de grădina de flori a Mămucăi, iar doi copii, frate și soră, îmi oferă câte un mărțișor tip broșă, unul cu o bucuruză( o buburuză bucuroasă) și celălalt cu ghiocei.

Dacă tot e o zi ce are ca tematică florile și femeile, aleg să le vorbesc copiilor despre arta lui Octavio Ocampo, artistul mexican suprarealist care a creat multe tablouri cu femei alcătuite din flori, amintind de Primăvara de acum câteva secole creată de Arcimboldo, dar și chipuri de femei create din animale, dintre care cele mai amuzante sunt cele cu veverițe.

Domnul director își amintește de  sculptura   lui Mihai Eminescu din Onești, realizată într-o manieră similară, din doi copaci ale căror crengi formează chipul poetului.

De la lecția trecută, în care le-am vorbit despre jocurile vizuale ale lui Dali, nu a trecut mult timp, astfel că unul dintre copii corelează arta pictorului spaniol cu cea a lui Ocampo, remarcând că și  acesta a creat iluzii optice.

Încep ora arătându-le pictura Sărutul mării și  le propun să identifice numărul de personaje. Pentru că pictorului mexican îi place să includă în lucrările sale cât mai multe chipuri, descoperirea acestora va deveni laitmotivul lecției noastre de azi.

Continuăm prin a privi împreună șase tablouri dedicate lui Iisus, de la intrarea în Ierusalim, de Florii, până în momentul Învierii Sale. Ca în majoritatea lucrărilor pictorului, tablourile ne dezvăluie o imagine de ansamblu– fața Mântuitorului- care la o privire mai atentă e alcătuită din mai multe detalii: o serie de personaje de dimensiuni mai mici.

Copiii au surpriza să descopere că, într-un tablou precum Cina cea de Taină, barba lui Iisus e alcătuită din chipurile celor doisprezece apostoli. Și, pentru că învățarea nu e unidirecțională, ei sunt cei care mă fac să văd multitudinea de fețe  pe care eu nu le observasem din tabloul Învierea.

Ne uităm și la alte portrete de personalități, cum ar fi  Cristofor Columb, Mozart și Jimmy Carter. Analizând tehnica taboului dedicat lui Columb, V. e de părere că e cea a feței în pânză, iar despre cel de-al treizeci și nouălea președinte al Statelor Unite tot el crede că e un fel de Donald Trump cu părul cărunt. 🙂

Le spun că Ocampo s-a inspirat și din literatură, în special din Don Quijote de la Mancha, căruia i-a dedicat mai multe tablouri. Ne oprim asupra celui numit Prietenia lui Don Quijote, despre care Dan M. Alexandru face o analiză foarte bună, din care mă inspir. Asfel, le arăt cum, în  crearea frunții personajului său, pictorul mexican a recurs la corpul calului, pentru a crea ochii  s-a folosit de chipurile lui Sancho Panza și al lui Don Quijote însuși, nasul este, în fapt, braţul în armură al eroului, iar apărătoarele antebraţelor îi formează mustăţile. 

La fel ca altădată când le sugerez să citească propozițiile explicative ale prezentării powerpoint, copiii  se ceartă și fiecare vrea să citească primul. Până la urmă conflictul se aplanează într-un mod neașteptat: citesc simultan textul. 

Îi îndemn să caute numărul de chipuri din tablou și se iau și aici la întrecere. Eu am descoperit mai puține decât ei, dar am găsit altele pe care ei nu le-au identificat: cele două fețe din profil de pe scutul lui Don Quijote ce au între ele și un potir.

Pocalul auriu apare și în alt tablou inspirat din literatură, cel numit Romeo și Julieta, în care acesta este așezat chiar între chipurile din profil ale celor doi, precum și în cel numit Împreună pentru totdeauna. De altfel, prin prezența vasului lui Rubin pe scutul personajului, dar și în celelalte tablouri, artistul ne arată că lucrările sale trebuie citite în cheie dublă. Totodată, pentru că potirul apare în tablouri cu îndrăgostiți Ocampo face trimitere la o iubire ideală.

Le mai arăt  celor mici un tablou cu trei corăbii, ce pot fi interpretate drept mama, tata și copilul. Undeva într-un plan îndepărtat se vede un om conducând un fel de ambarcațiune a viitorului pe care V. o numește ski jet.

Închei prezentarea de azi cu tabloul numit Jilțul Giocondei, un omagiu adus lui Leonardo da Vinci, și le propun copiilor să caute cei trei iepuri prezenți în tablou, dar și chipurile de bătrâni existente în pictură.

La sfârșit îi chinuiesc cu o temă, să-și imagineze un tablou care poate fi interpretat în două moduri. Iată răspunsurile lor:

Mă gândesc la o imagine în care de departe se vede un copac obișnuit, dar de aproape se văd fețe de oameni verzi. În locul copacului se vede un bărbat, în locul fructelor se văd fluturi, flori și inimi. În loc de rădăcina copacilor sunt multe trompe de elefanți care stropesc cu apă. În tabloul meu lângă copac sunt lipite două fete îmbrăcate în rochii și doi bărbați cu barbă îmbrăcați în costum. Fetele țin în mâini două mere și bărbații  țin în mâini flori. Eu m-am gândit că cele două fete voiau să  dea celor doi bărbați merele, iar bărbații să dea flori fetelor. (C.D.)

Mickey Mouse are la mână trei rațe ale căror ciocuri reprezintă degete. Urechile sunt realizate din cercuri de atletism, brațul, dintr-o sabie, ochii, din capete de porci, iar nasul și gura dintr-un bec și un coș. Burta e făcută din pământ, pantalonii – din apă, nasturii – din nisip, picioarele, din flori, papucii din uși, iar coada, din sfoară. (S.V.)

Le premiez răspunsurile cu câte trei reproduceri după picturile lui Octavio Ocampo.

Când ajung acasă privesc din nou floarea și mărțișoarele primite, gândindu-mă că ele sunt întocmai ca viața: frumoase, dar efemere.

Sitografie:

http://cozumelmexico.net/Out_and_about/Octavio_Ocampohttp://www.lowrider.com/lifestyle/art/1001-lrap-octavio-ocampo-metamorphosisart/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Don_Quijote_de_la_Manchahttp://incursiuni-in-armonie.blogspot.ro/2015/09/prietenia-lui-don-quijote-octavio-ocampo-joc-al-fantasmelor.html

http://www.ziaruldepenet.ro/2013/07/04/arta-altfel-9-gioconda-altfel/#!prettyPhoto

Sursa foto:

Pinterest

PREMIERA! Scultpura cu chipul lui Mihai Eminescu din Onesti, inclusa in topul celor mai spectaculoase 20 de sculpturi din lume!

Read Full Post »