Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Seamus Wray’

Verișoara mamei mele și o doamnă, fostă colegă cu mama, mi-au trimis evocările lor despre ea pe care vreau să le adun într-o carte. La acestea se va adăuga și minunatul interviu pe care i l-a luat o prietenă de-a mea mamei în urmă cu câțiva ani.

Feedbackul doamnei și domnului T. la prima mea carte

Am ajuns la 300 de întrebări ce fac parte din noul meu proiect legat de artă.

Dialogurile cu prietena mea M. sunt, ca întotdeauna, dătătoare de trezvii. Ea mă ajută să văd ceea ce contează cu adevărat.

Fac unele lucruri pentru prima oară în această perioadă, pe care ar fi trebuit să le fac încă din copilăria mică sau din adolescență, dar pe care le-am evitat sub pretextul lipsei de îndemânare. Și deși la început eram foarte descurajată și mă temeam că n-o să-mi iasă, fac progrese vizibile zilnic.

M-a bucurat reacția pe care au avut-o cele două foste colege de facultate când le-am trimis poze scanate cu ele din vremea studenției noastre.

Potecuța m-a introdus în arta lui Seamus Wray, care pictează în timp ce se pictează în timp ce se pictează la infinit. Vă invit să priviți și să vă minunați:

Am intrat într-o nouă etapă din două puncte de vedere: învăț să gătesc cât de cât și mă documentez pe teme istorice alternând biografia unor personalități cu filme istorice despre acestea.

Kotik are oră fixă în care vine în cameră la mine și vrea în brațe. M-a înduioșat așa de mult, că eu aveam de citit ceva și tot îl luam din brațe și-l așezam pe pat, iar el iar voia la mine. A repetat gestul de vreo cinci ori, dragul de el!

Bucuria când se conturează în minte o nouă întrebare legată de proiectul meu despre artă.

Un vis în care inventasem o limbă nouă, cu cuvinte asemănătoare limbii engleze și italiene…și momentul în care s-a rupt vraja, și mi-am spus că mi-ar fi foarte greu să fac asta, semn că a intervenit rațiunea și m-am trezit.

Reacția bloggerilor la arta lui Kinuko Y. Cratf

Ședințele foto cu Micuț alias Firicel

Kotik e nelipsit din brațele noastre când ne uităm la Comisarul Rex. Știu, e un film ușurel, incompatibil cu preferința mea pentru filmele de artă, dar câinele e adorabil, iar de limba italiană ce să mai zic? It’s music to my ears.

Șibelul se rotunjește tot mai mult, se învelește de iarnă, e o minune de motan. Ne bucurăm că și-a stabilit arealul aproape de casa noastră și că îl vedem zilnic pe geam când vine la papa.

Poveștile aflate despre Regina Elisabeta Gloriana și despre Cristofor Columb. Am văzut și cinci filme despre cei doi, dintre care unul merită să vi-l recomand. Dar asta rămâne pe luna viitoare.

Read Full Post »