Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for aprilie 2019

57387505_750853131983038_7886080402413060096_n

Read Full Post »

 

Evanghelistul-Luca-tempera-lemn-32-14-cm

Din capitolul 14

Hidropicul vindecat sâmbăta

„Și a fost că era într’o  sâmbătă când a intrat El să mănânce în casa unuia din capii fariseilor. Și iată că un om bolnav de hidropică era înaintea Lui. Și răspunzând, Iisus a zis către învățătorii de lege și către farisei: <<Este oare îngăduit a vindeca sâmbăta sau nu?>>Ei însă au tăcut. Și punându-și mâna pe el, l-a vindecat și i-a dat drumul. Iar lor le-a zis: <<Care dintre voi, de-i va cădea asinul sau boul în fântână, nu-l va scoate în chiar ziua sâmbetei?>>Și n’au putut să-I răspundă la aceasta.”

Parabola despre cina cea mare

„Zisu-i-a și celui care-L chemase: <<Când faci prânz sau cină, nu-ți chema prietenii, nici frații, nici rudele, nici vecinii bogați, ca nu cumva la rândul lor să te cheme și ei pe tine și să-ți fie ca răsplată. Ci, când faci un ospăț, cheamă-i pe săraci, pe neputincioși, pe șchiopi, pe orbi, și fericit vei fi că ei nu pot să-ți răsplătească; fiindcă ți se va răsplăti la învierea drepților.>>”

Lepădarea de sine

„…oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are, nu poate fi ucenic al Meu.”

Din capitolul 15

Oaia rătăcită

„Care om dintre voi, având o sută de oi și pierzând una din ele, nu le lasă pe cele nouăzeci și nouă în pustiu și se duce după cea pierdută, până ce o găsește? Și când o găsește, o pune pe umerii săi, bucurându-se; și sosind acasă, își cheamă prietenii și vecinii, zicându-le: <<Bucurați-vă cu mine, că am găsit oaia cea pierdută.>>Tot așa, v’o spun eu vouă, mai mare bucurie va fi în cer pentru un păcătos care se pocăiește decât pentru nouăzeci și nouă de drepți, care n’au nevoie de pocăință. ”

Drahma pierdută

„Sau care femeie, având zece drahme, dacă pierde o drahmă nu aprinde făclia și nu mătură casa și nu caută cu grijă până ce o găsește? Și când o găsește își cheamă prietenele și vecinele, spunându-le: <<Bucurați-vă cu mine, că am găsit drahma pe care o pierdusem.>>Tot așa v’o spun Eu vouă, bucurie se face înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un păcătos care se pocăiește. ”

Fiul risipitor

„Și a zis: <<Un om avea doi fii. Și cel mai tânăr din ei i-a zis tatălui său: Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine. Și el le-a împărțit averea. Și nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr s’a dus într’o țară’ndepărtată și acolo și-a risipit averea trăind în desfrânări.

Și după ce a cheltuit totul, s’a făcut foamete mare în țara aceea și el a început să ducă lipsă. Și ducându-se, s’a alipit de unul din locuitorii acelei țări, iar acesta l-a trimis la țarinile sale să pască porcii.

Și dorea să-și sature pântecele din roșcovele pe care le mâncau porcii, dar nimeni nu-i dădea. Dar venindu-și în sine, a zis: Câți argați ai tatălui meu sunt îndestulați de pâine, iar eu pier aici de foame!

Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: Tată, greșit-am Cerului și față de tine; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unii din argații  tăi. Și sculându-se, a venit tatăl său. Și încă departe fiind el, tatăl său l-a văzut și i s’a făcut milă și, alergând, i-a căzut pe grumaz și l-a sărutat.

Și i-a zis fiul: <<Tată, greșit-am cerului și față de tine și nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. >>Și a zis tatăl către slugile sale:<< Aduceți-i degrabă haina cea mai scumpă și-l îmbrăcați, și inel puneți-i pe mână, și încălțăminte în picioare; și aduceți vițelul cel îngrășat, înjunghiați-l și, mâncând, să ne veselim; căci acest fiu al meu era mort și a înviat, pierdut era și s’a aflat.>>Și au început să se veselească.

Iar fiul lui cel mai mare era la țarină. Și când a venit și s’a apropiat de casă, a auzit cântece și jocuri. Și chemând-o pe una din slugi, a întrebat: <<Ce sunt acestea?>>Iar ea i-a spus:<<Fratele tău a venit și tatăl tau a înjunghiat vițelul cel îngrășat, pentru că l-a primit sănătos. >>Și el s’a mâniat și nu  voia să intre; dar tatăl său ieșind, îl ruga. Iar el, răspunzând, i-a zis tatălui său: <<Iată, de atâția ani îți slujesc și niciodată nu ți-am călcat porunca. Și mie niciodată nu mi-ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei; dar când a venit acest fiu al tău, care ți-a mâncat averea cu desfrânatele, pentru el ai înjunghiat vițelul cel îngrășat…>>

Iar el i-a zis: <<Fiule, tu’ntotdeauna ești cu mine și toate ale mele ale tale sunt. Trebuia însă să ne veselim și să ne bucurăm, căci fratele tău acesta mort era și a înviat, pierdut era și s’a aflat.>>”

Din capitolul 17

Puterea credinței

„Și au zis apostolii către Domnul: <<Sporește-ne credința.>>Iar Domnul a zis: <<De-ați avea credință cât un grăunte de muștar, i-ați zice acestui sicomor: Dezrădăcinează-te și te sădește în mare! și v’ar asculta. >>”

„Cine dintre voi, având o slugă la arat sau la păscut vitele, îi va zice când se va întoarce din țarină:<< Vino repede și șezi la masă!, >>și nu-i va zice <<Pregătește-mi să cinez și, încingându-te, slujește-mi până ce voi mânca și voi bea, și după aceea vei mânca și vei bea și tu?>>Îi va mulțumi oare slugii că a făcut cele poruncite? Nu cred. Așa și voi, când veți face toate cele poruncite vouă, ziceți: <<Slugi netrebnice suntem; am făcut ceea ce eram datori să facem.>>”

Venirea împărăției lui Dumnezeu

„Și fiind întrebat de farisei: <<când va veni împărăția lui Dumnezeu?>>, El le-a răspuns: <<Împărăția lui Dumnezeu nu vine în chip văzut. Și nici nu vor zice: Iat-o, e aici! sau Acolo! Că, iată, împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru.>>

Sursa foto: http://danielstancu.ro/shop/lemn/evanghelistul-luca-tempera-lemn-32x14cm/

Read Full Post »

Magritte revisited

 

  • De 1 Martie am oferit mărțișoare făcute de mine mai multor doamne, răspândind prin tot târgul căluți de mare. Cât adevăr în cuvintele acestea, dăruind vei dobândi! Doamna M., căreia i-am dat două mărțișoare pentru copii, mi-a promis că mă va ajuta să public cartea! Te rog Doamne, să se împlinească minunea asta și să ne putem bucura împreună cu mama de ea!

 

  • Am ajuns și la Ateneu, unde i-am oferit doamnei V. un mărțișor ca recunoștință pentru amabilitatea de care dă mereu dovadă.

 

  • Doamna secretară de la Teatrul pentru copii mi-a oferit, la rândul ei, invitații la două spectacole.

 

  • Schimbul de daruri cu vecinele.

 

  • Vizita la serviciu pe care i-am făcut-o doamnei L. pentru a-i oferi un căluț de mare. Mi-a plăcut modul cum îi tratează pe studenți, ca pe propriii copii, felul cum le vine în ajutor.

 

  • Kotik doarme mai mereu cu burta-n sus.

 

  • Ce bucurie! Iustina a acceptat să scrie prefața la cartea mea!

 

  • Am descoperit melodia Mama, interpretată de Medeeea Marinescu pe când era mică.

 

  • La întâlnirea de azi N. mi-a spus să desenez scara bucuriei și să trec de la 1 la 10 ce anume îmi dă o stare de bine. Erau multe bucurii de aceeași intensitate care se îngrămădeau pe scară, care s-au adăugat mental și după ce am plecat de la N. Și apoi am avut o revelație: că numărul bucuriilor se extinde la infinit dacă-l luăm în calcul pe Dumnezeu.

 

  • Am văzut un cățel care stătea în cutie dormind cu boticul în sus.

 

  • Am scris poezia Împreună, printre flori dedicată prietenei mele A.G. Reproduc aici textul:

    De când ai mulțumit

    pentru că sunt

    Am mulțumit și eu

    pentru că ești

    Și am avut grijă

    să-mi notez

    ca bucurie

    felul în care

    ne parfumăm

    una alteia

    Sufletul.

    (Mulțumesc, Doamne, pentru astfel de momente!)

  • Perlă la dentist:

-De ce stai așa încordată?

Fiindcă aștept să mă doară.

 

  • Pregătindu-mă pentru cea de-a patra parte a capitolului despre voluntariat am recitit texte mai vechi și am fost plăcut surprinsă de amintirea acelor activități, precum și de unele idei pe care le-am avut eu sau copiii, așa că, dacă mă ajută Dumnezeu și vom fi sănătoase, după ce voi termina cartea voi preda din nou artă copiilor, căci e una dintre activitățile pe care le-aș include pe o infinită scară a bucuriei.

 

  • În fiecare zi de luni scanez câte o adorabilă carte de franceză pentru copii pentru a alcătui o bibliotecă în format electronic atât pentru liniștirea mea, în cazul în care s-ar întâmpla ceva cu cărțile palpabile, dar și pentru ca elevii de acum să aibă parte de cărți simpatice din care să învețe limba.

 

  • M-am bucurat foarte mult să regăsesc două episoade ale serialului de desene animate Le Petit Prince pe care le văzusem mai demult pe youtube, dar care între timp fuseseră șterse. Cu toate promisiunile făcute în textul Hoții de frumusețe mi le-am salvat în computer. Să-mi fie iertat!

 

  • Emailul Iustinei. Ea e  printre acei bloggeri despre care mă întreb în sinea mea: Ce s-ar face blogosfera fără ea? La fel am scris de curând și despre Potecuța. I-aș enumera pe toți cei care mă determină să-mi pun întrebarea asta, dar mi-e teamă să nu uit pe cineva. Dar vă știți voi care sunteți!

 

  • Am terminat de scris capitolul despre voluntariat. E foarte lung, are peste 30 de pagini, dar nu mă îndur să renunț la nimic.

 

  • După ce într-o zi mama mi-a spus că nu se mai bucură de nimic, ieri am privit emoționate patinaj artistic( sportul nostru preferat) și am plâns amândouă de bucurie când am văzut evoluția superbă a francezilor.

 

  • Încet, dar sigur, se conturează biblioteca mea în format electronic de cărticele în franceză pe care le trimit profilor de franceză din lista de fb.

 

  • Bomboanele Bucuria mi-au adus…bucurie. 🙂

 

  • Pe când făceam ordine în bibliotecă și ascultam webinarul lui Pera Novacovici am deschis la întâmplare cartea lui Octavian Paler- Autoportret într-o oglindă spartă și am citit: Din adolescență am ieșit sub semnul unui dicton, Per aspera ad astra( Pe căi aspre către stele). Am rămas mască pentru că motto-ul pe care și l-a ales Pera este fix maxima asta. Ador aceste sincronicități!

 

  • Curmale, prune și caise uscate în loc de dulciuri sintetice.

 

  • Emisiunea de pe Trinitas la care a fost invitat Alex Ștefănescu și a vorbit despre amintirile lui legate de Nichita. A.Ș. e unul dintre scriitorii care-mi sunt foarte simpatici, am avut marea șansă de a participa cândva la o conferință despre Eminescu susținută de domnia sa.

 

Foto: Magritte Revisited, arhivă personală.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Read Full Post »