Feeds:
Articole
Comentarii

DSCN6954

Azi, pe 4 septembrie 2019, se împlinește exact o lună de când avem un nou locatar, pe motănelul Firicel. Despre modul în care a apărut în viața noastră am mai scris în textul Bucurii de vară 3(2019).

Auzisem un pui de pisică scâncind afară și i-am spus mamei: i-auzi un Kotik care <<pânge>>, iar ea mi-a răspuns lasă-l să <<pângă>>, imitând o formulare din vremea copilăriei mele.

Cu trei ani în urmă un motănel mieunase o noapte întreagă într-un copac și în dimineața următoare l-am salvat și apoi l-am adoptat, dându-i numele Kotik.  

De data aceasta știam că nu puteam face ca în cazul motanului – să mă duc să-l salvez căci mama nu ar mai fi de acord să aducem un nou pui de pisică. Și am început să mă rog: Doamne, te rog ca un om milostiv să salveze pisoiul. În cinci minute mama s-a dus afară și a venit cu micuțul, fără să știe de rugăciunea mea. Un motan adult l-a compostat și l-ar fi ucis dacă nu intervenea ea. L-a salvat la timp.

În săptămâna în care a urmat tratamentul am crezut că-l vom ține în regim de foster, până îi vom găsi o familie, dar în acest timp am dezvoltat un atașament atât de mare față de pisoi că mi-ar fi foarte greu să mă despart de el. Cu atât mai mult cu cât asemănarea cu Kotik e izbitoare și credem că e puiul lui, iar modul duios în care-l tratează motanul adult pare să ne confirme bănuiala. Lemurica e mai ambiguă în atitudinea față de cel mic, oscilează între momente în care-l scuipă și altele în care-l spală.

Micuțul e atât de drăgălaș încât i-am pus, și mama, și eu, porecle din sfera gastronomică: mama îi spune Dovlecel umplut și Papanaș, iar eu îl alint uneori cu apelativul Prăjiturel, dat fiind mirosul lui dulceag. Dar cel mai probabil, dacă vom ajunge cu bine la momentul în care îi vom face carnet de sănătate, îl vom numi oficial Firicel.

Apreciez foarte mult la el faptul că nu are preferințe între mama și mine, cum e cazul pisicilor adulte, ci, asemenea Cocuței pe vremuri, ne implică pe amândouă în jocurile lui.

Dacă noi sau pisicile mari nu suntem disponibile, include în joaca lui orice, de la lumina reflectată de soare pe podea, până la pungi foșnitoare, pixuri sau banale bucăți mototolite de hârtie.

Când mă uit la privirea lui inocentă, când văd că, față de pisicile adulte, el nu se teme de nimic, căci nu știe că în lumea asta există și rele, mă simt un fel de Holden Caulfield care vrea să-i ocrotească inocența cât mai mult timp posibil și să-l apere de orice primedjii.

Reclame

copertă final 2 19 august 2019

 

  • Andrada mi-a trimis coperta finală a cărții. Arată foarte bine.

 

  • Din nou m-a vizitat fauna: o ciocănitoare a venit chiar la copacul din fața ferestrei mele.

 

  • Trezvia zilei: trebuie doar să ies din casă, că bucuriile vin. De exemplu, azi am mângâiat un pisoi foarte drăgălaș, gri cu alb.

 

  • Am văzut câteva minute din emisiunea Quebecul văzut de sus de pe Digi World,  care mi-a umezit ochii. Un cuplu de vârstnici saluta navele ce treceau prin dreptul lor arborând steagul național al navigatorilor. În toată viața lor au făcut acest lucru de peste 70.000 de ori, iar steagurile au fost realizate de doamnă. M-au emoționat acei bătrânei aflați în slujba binelui, prin bucuria pe care o fac celor care sunt plecați de mult timp de acasă când văd steagul și aud imnul național.

 

  • După ce l-am castrat pe Kotik m-am gândit că e păcat într-un fel că nu avem un urmaș de la el… Acum câteva zile un pui de pisică scâncea afară și i-am spus mamei:  i-auzi un Kotik care pânge, iar mama mi-a răspuns lasă-l să pângă. Știam că nu puteam face ca în cazul motanului – să mă duc să-l salvez căci mama nu ar mai fi de acord de data asta să aducem un nou pui de pisică. Și am început să mă rog: Doamne, te rog ca un om milostiv să salveze pisoiul. În cinci minute mama s-a dus afară și a venit cu micuțul, fără să știe de rugăciunea mea. Un motan adult l-a compostat și l-ar fi ucis dacă nu intervenea ea. L-a salvat la timp. Nu știu dacă vom putea să-l păstrăm, dar măcar va sta cu noi până să mai crească un pic. E leit Kotik, sigur e copilul lui. Pentru cei care vor să aibă grijă de un pui de pisică vă recomand să-i faceți un culcuș din blană naturală care să imite blana mamei. Așa am făcut noi, am renunțat la o glugă de la un cojoc natural și pisicuțului îi place foarte mult să doarmă în ea.

 

  • Am fost impresionate că o prietenă de-a mea (A.) s-a oferit să plătească pentru o zi tratamentul pisoiului.

 

  • M. a trecut o dată prin carte să vadă eventualele mele scăpări de corectură.  Mulțumesc, M. !

 

  • Pomelnicul pus de A.  pentru mama la Mănăstirea Radu Vodă.

 

  • Am fost la Planetariul mobil, unde tema de anul acesta a fost aselenizarea. La final, o domnișoară din staff-ul Asociației  Astronomice Pluto din Cluj mi-a oferit un breloc cu calendar pe 50 de ani din partea colegului nostru de la Cluj, domnul coordonator.

 

  • Am scris un text despre vizita la Planetariu, dar nu am prea fost mulțumită de el. Am avut trei nopți consecutive de insomnii și asta s-a reflectat și în calitatea textului. Dar cel puțin l-am scris.

 

  • Am revăzut-o pe draga de N., căreia i-am oferit două cărți de colorat cu tematica Războiul Stelelor pentru nepoțelul ei.

 

  • Micul ajutor dat băiatului care vinde ziare. Într-o perioadă, când aveam cursul cu N. și treceam prin zona lui îi ofeream bani constant, dar din păcate n-am mai ajuns de multă vreme pe acolo. Ar trebui să-mi fac timp special pentru asta.

 

  • Emoția puternică a mamei când a văzut din nou caii de la Poliția călare.

 

  • Micuțul se vindecă văzând cu ochii. Sper să-l putem păstra. Încerc să mă bucur cât pot de el.

 

  • Eram mai deprimată zilele trecute și mi-am spus: trebuie să caut ceva frumos  în jur astăzi. La puțin timp, în tramvai, am călcat pe picioare o fată și, în loc să se uite urât la mine, mi-a zâmbit larg. Am găsit în gestul ei acel ceva frumos pe care-l căutam.

 

  • Poznele lui Firicel

 

  • Transformarea lui Kotik într-un motan voinic, foarte frumos, după ce ani întregi a fost piele și  os.

 

  • Vizita de lucru făcută M.  M-am simțit foarte bine la ea, m-am bucurat că mi-a arătat niște setări în Word pe care nu le știam și că am glumit pe marginea subtitlurilor haioase ale cărții mele. Am descoperit la ea  ABC de nutriție, de dr. Mihaela Bilic, pe care am intenția să o cumpăr de ziua mea. Legat de M. am  regretul că va pleca din Iași, ca majoritatea noilor mei prieteni.

 

  • Progresele evidente la italiană.

 

  • Mica donație făcută Părintelui care se ocupă de copilașii aflați în dificultate.

 

  • Am jucat Lo scarabeo d’oro și mi-am notat cuvintele noi.

 

  • Descoperirea zilei: poezia  Lumea nouă, scrisă de bloggerul Onișoară Claudiu-Liviu.

 

 

 

 

 

alunizare

Ieri, pe la orele dimineții i-am cumpărat nepoțelului unei prietene două cărți de colorat cu personaje din Războiul Stelelor, printre care și Roboțelul BB8. Astfel am anticipat tematica spațiului cosmic pe care aveam să o explorez simbolic după-amiază. Cum? Printr-o vizită la Planetariul mobil amplasat de către Asociația Astronomică Pluto din Cluj pe scena Ateneului ieșean.

Dacă anul trecut organizatorii ne-au încântat cu proiecții ghidate despre constelații, Sistemul nostru solar sau despre cei mai importanți astronomi din istorie, anul acesta subiectul propus a fost în ton cu împlinirea a 50 de ani de când omul a făcut primii pași pe Lună.

Pentru că a fost un eveniment creat în special pentru copii, mulți micuți așteptau nerăbdători să intre în domul mobil. Unul dintre ei s-a întrebat dacă sunt fantome în balon, iar un altul cânta Avion cu motor/ Ia-mă și pe mine-n zbor, intuind parcă faptul că ghidul nostru, domnul Dan Colțea, avea să ne vorbească despre zborul în spațiu.

Pe durata expunerii domniei sale am avut câteva bucurii de filolog, prin faptul că ne-a vorbit despre sensul cuvintelor aselenizare și aterizare, dar și pentru că a făcut un joc frumos de cuvinte între Lună(astru) și lună(interval de timp).

Apariția stelelor pe tavanul semisferic al domului mi-a amintit de o ghicitoare: Licurici pe bolta mare, / Apar noaptea când nu-i soare./ Ceru-i ca un giuvaier,/ Dar in ziuă, toate pier, la fel cum prezentarea planetei cu inele Saturn mi-a adus aminte că am scris cândva un text inspirat de aceasta: Poeții/vin/de pe o planetă/logodită/ cu ea însăși./

În prezentarea sa, ghidul nostru a reamintit câteva idei expuse și la evenimentul de anul trecut: despre cele două constelații vizibile din România- Ursa Mare și Ursa Mică- despre planetele sistemului nostru solar, despre secretul Lunii.

Ceea ce am apreciat eu foarte mult au fost glumele marca Asociației Astronomice „Pluto”, referirile gastronomice la asteroizi, numiți cartofii zburători, ori la meteoriți, asemănați cu niște cartofi prăjiți, prin care copiii sunt ajutați să rețină mai bine informația cu ajutorul papilelor gustative. Prin aceasta ideile prezentate se diferențiază net de Enciclopedia Spațiului, carte pe care mi-am cumpărat-o după ce am participat la Planetariul mobil de anul trecut din dorința de a-mi îmbogăți cultura generală cu un nou domeniu de cunoaștere.

Cât timp s-au derulat stelele, constelațiile și planetele pe dinaintea ochilor noștri am privit totul cu încântare, dar din momentul în care a început prezentarea despre aselenizare mi-am dat seama că agenda mea de-o palmă ajunsese la ultima ei filă, iar pixul cu care scriam pe întuneric dădea ultimele semne de viață pe hârtie. Astfel că nu m-am mai putut concentra, gândindu-mă că nu voi avea ideile principale pentru a scrie articolul.

După ieșirea din Planetariu am scociorât prin poșetă și am găsit încă o agendă și aș fi dat un regat pentru un pix.

Organizatorii au fost foarte drăguți și mi-au permis să particip și la următoarea prezentare, iar domnul Colțea mi-a făcut rost de un pix și mi-a dat sfatul inspirat de a scrie în sala de spectacole, la lumină, și nu în domul întunecat, așa cum făcusem eu.

Am apreciat că anterior discuției despre aselenizare, domnia sa ne-a oferit un exemplu de patriotism prin referirea la sibianul Hermann Oberth, inventatorul primei rachete cu combustibil lichid, fără de care progresele în cucerirea spațiului poate nu ar fi avut loc.

Este amintită competitivitatea dintre ruși și americani în explorarea departelui și faptul că după ce rușii au lansat primul satelit artificial în 1957 și, după ce l-au trimis pe primul om în spațiul cosmic, Yuri Gagarin, americanii se gândeau la un proiect prin care să-i surclaseze pe aceștia și astfel a apărut ideea alunizării.

În acest scop un student de-al sibianului nostru, pe numele său Wernher von Braun,  a realizat cea mai mare rachetă construită pe Pământ  și, în urmă cu 50 de ani, pe 16 iulie 1969, era lansată Apollo 11, misiunea care i-a dus pe oameni în premieră pe Lună.

Dintr-o prezentare despre aselenizare nu puteau lipsi celebrele cuvinte ale lui Armstrong care a coborât pe Lună rostind “E un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire”.

Am fost încântată să aud că ghidul nostru a ales o melodie de-a lui Erik Satie ca muzică de fundal pentru acest moment istoric.

O impresie personală e că în această frumoasă lecție de astronomie rolul principal nu l-au avut nici rușii, nici americanii, ci însăși Luna, care apare ca un laitmotiv. Despre ea ni se spune că este satelitul natural al Pământului, că face un tur complet în jurul  Pământului în doar 28 de zile. Fluxul, mareele, ritmul vieții noastre, toate sunt influențate de Lună.  Ea ne arată mereu aceeași față. Pe Lună este liniște totală, e doar gheață și praf, nu este aer, nu bate vântul. Dacă lăsăm acolo o urmă ea va rămâne pentru totdeauna. Când am aflat că pe Lună suntem de șase ori mai ușori m-am gândit că cei care-și doresc să călătorească până la ea sunt niște persoane grăsuțe care vor să se simtă ca niște silfide.

Cireașa de pe tort a fost momentul în care am primit de la o domnișoară un breloc cu calendar pe 50 de ani din partea colegului nostru de la Cluj pentru care-i mulțumesc din tot sufletul meu.

Azi voi merge din nou la Planetariu însoțită de o prietenă și mă voi bucura de întreaga proiecție fără să mai am grija de a-mi lua notițe.

Din toată această experiență am rămas cu un singur regret, acela de a nu putea să mă mut cu totul la Planetariu, să mă bucur de povești despre spațiul cosmic în fiecare zi.

calendar

Sursa foto 1: aici

Sursa foto 2: aici

 

girl-with-her-back-straw-hat-field-flowers-happy-asian-woman_43525-436

 

  • Faptul că mama, după ce a spus inițial că nu o mai bucură nimic, și-a schimbat dispoziția. A început să-și facă bucurii mici, cum ar fi aceea de a-și cumpăra o pălărie, de a-și comanda un parfum sau de a-și  vopsi părul.

 

  • Am terminat cartea, mai am de adăugat bibliografia.

 

  • A., prietena lui M., mă ajută cu ilustrarea cărții.

 

  • M-am bucurat cum a perceput M.N.Z. capitolul despre sincronicități. Aveam îndoieli dacă să-l includ sau nu în carte, dar mi-am dat seama vorbind cu ea că aș ciunti o parte din mine dacă nu l-aș insera.

 

  • C. m-a ajutat să scap de reclamele de pe net. Mulțumesc, C.!

 

  • Un detaliu amuzant în basmul Zoril, Zoril di Zâuî, cules de fostul meu profesor de folclor, domnul Ion H. Ciubotaru: Zmăul dă mâna cu Zoril și îl pune la masă înainte de a se lupta cu el.

 

  • Prima zi în care am purtat rochia multicoloră cu saboții roșii și pălărie bej. Îmi place mult combinația asta veselă.

 

  • Zmeurăăăă și plăcinteee!

 

  • Comentariile uimitoare ale lui M. la cartea mea și sentimentul că am făcut o treabă bună scriind-o.

 

  • Trei sincronicități ce-l au ca protagonist pe Părintele Paisie Aghioritul – citatul despre animale, cartea găsită de prietenul de condei M. și un nou citat-dedicație din cartea Războiul nevăzut, primită în dar de la O.

Sf Paisie Aghioritul

 

 

  • Schimbul de rugăciuni cu O.- care s-a rugat Sf. Modest pentru sănătatea motanului meu atât de greu încercat, iar eu m-am rugat la Sf. Nectarie pentru reușita lui O. la facultate.

 

  • Răbdarea pe care o are M.L. cu mine. E o persoană minunată!

 

  • Emoția pe care pagina de Mulțumiri i-a stârnit-o A.G. Ce suflețel sensibil!

 

  • M-am îmbrăcat cu rochița verde cu imprimeuri multicolore. Culoarea a fost dintotdeauna terapeutică pentru mine, nu-mi imaginez viața fără ea și de aceea prefer orice  color – fie film, fie fotografie – chiar dacă înțeleg că adesea imaginile alb-negru au un plus de expresivitate.

 

  • Andrada a realizat prima copertă a cărții mele. E superbă, mi-a depășit orice așteptări. Încet-încet visul meu nebun prinde contur. Doamne-ajută!

 

copertă

 

  • O emisiune văzută pe TV5 în care un ornitolog imita trilurile păsărilor și felul în care acestea îi răspundeau. Interesant e că el nu putea înțelege limbajul păsărilor și prin asta sunetele lui mimetice nu erau diferite de cele ale unui papagal, care imită sunete fără să le priceapă. Dar nici nu e nevoie ca omul să le știe pe toate, trebuie să-și păstreze și natura misterul său, doar e o ea, nu?

 

  • Pe 6 iulie s-au împlinit 3 ani de când Kotikuț e la noi.

 

  • Trezvia mamei: veșnicia-i aparține lui Dumnezeu. Noi suntem doar suflete de împrumut. Devenim veșnici prin ceea ce facem, nu prin ceea ce suntem. (7 iulie 2019)

 

  • Ziua prietenei care are chipul copilăriei mele.  N-am inspirație niciodată la urări, în schimb mama, da. Reproduc aici mesajul pe care i l-a trimis: Dumnezeu te-a binecuvântat cu daruri alese: frumusețe, înțelepciune, bunătate. Mă închin Lui și-L rog să-ți dea sănătate, pace și armonie.

 

  • Mama mi-a arătat un citat din cartea pe care o citește, Peștera, de José Saramago: Este foarte adevărat că nici tinerețea nu știe ce poate, nici bătrânețea nu poate cât știe.

 

  • Percepția Mariei B. privind coperta creată de Andrada m-a făcut să văd lucrurile într-o lumină nouă.

 

  • Operația lui Kotik a fost o reușită. Ce ne mai certa că l-am „părăsit” pentru o noapte la clinică! Și apoi, câtă bucurie pe el când a ajuns acasă și totul îi era familiar! Torcea continuu, mititelul!

 

Kotikuț

 

Sursa foto 1:aici

Sursa foto 2: aici

Sursa foto 3: Andrada Stancu

Sursa foto 4: arhivă personală.

Verbul a plăcea este adesea folosit greșit cu forma a place.  Deci nu este corect să spunem mi-ar place, ți-ar place etc, ci mi-ar plăcea, ți-ar plăcea etc.

a plăcea 1a plăcea 2a plăcea 3

Verbul a displăcea este adesea folosit greșit cu forma a displace.  Deci nu este corect să spunem mi-ar displace, ți-ar displace etc, ci mi-ar displăcea, ți-ar displăcea etc.

 

a displăcea 1a displăcea 2

Verbul a tăcea este adesea folosit greșit cu forma a tace.  Puteți urmări formele corecte ale verbului la indicativul prezent în slide-ul de mai jos.

a tăcea prezent

 

 

Evanghelistul Luca

 

Din capitolul 22

Cina cea de Taină

„Și când a sosit ceasul, S’a așezat la masă și apostolii cu El. Și Le-a zis: <<Cu dor am dorit să mănânc aceste Paști cu voi mai înainte ca Eu să pătimesc. Că vă spun Eu vouă  că de-acum nu le voi mai mânca până când se vor plini întru împărăția lui Dumnezeu.>>Și luând paharul, mulțumind, le-a zis: <<Luați-l și împărțiți-l între voi; că vă spun: De acum nu voi mai bea rodul viței până ce nu va veni împărăția lui Dumnezeu. >>

„Și luând pâinea, mulțumind, a frânt și le-a dat, zicând: <<Acesta este Trupul Meu, cel ce se dă pentru voi; aceasta să faceți întru pomenirea Mea! >> Asemenea și paharul, după ce au cinat, zicând:<<Acest pahar este Legea cea Nouă, întru Sângele Meu, cel ce se varsă pentru voi.>>

Despre întâietate

„…cel mai mare dintre voi să fie asemenea celui mai mic; și căpetenia, asemenea celui ce slujește.Căci cine este mai mare:cel ce stă la masă sau cel ce slujește?Oare nu cel ce stă la masă?Dar Eu, în mijlocul vostru, sunt asemenea celui ce slujește;  iar voi sunteți cei ce-ați rămas cu Mine în încercările Mele; și Eu vă rânduiesc vouă împărăție, așa cum Tatăl Meu Mi-a rânduit-o Mie, ca să mâncați și să beți la masa Mea întru împărăția Mea și să ședeți pe tronuri, judecând pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel.>>

Avertizarea lui Petru

„<<Simone, Simone, iată că Satana v’a cerut să vă cearnă ca pe grâu; dar Eu M’am rugat pentru tine ca să nu-ți piară credința; iar tu, oarecând revenindu-ți, întărește-i pe frații tăi. >> Iar el I-a zis: Doamne, cu Tine sunt gata să merg și-n temniță și la moarte…Iar Iisus i-a zis: <<Ți-o spun Eu ție, Petre: astăzi nu va cânta cocoșul până ce tu de trei ori te vei fi lepădat de Mine, cum că nu Mă cunoști.>>

„<<vă spun că-ntru Mine trebuie să se plinească ceea ce este scris: Și cu cei fără de lege a fost socotit; căci cele despre Mine au ajuns la sfârșit.>> Și ei au zis: <<Doamne, iată aici două săbii.>> Iar El le-a zis: <<Sunt de ajuns.>>

Rugăciunea din Muntele Măslinilor

„Și a ieșit și S’a dus ca de obicei la Muntele Măslinilor; și după El s’au dus și ucenicii Săi. Și când a sosit în acel loc, le-a zis: <<Rugați-vă, ca să nu intrați în ispită. >>

„Și S’a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră și, îngenunchind, Se ruga, zicând: <<Părinte, de voiești, depărtează paharul acesta de la Mine…Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă!>>Iar un înger din cer I s’a arătat și-L întărea. Și’n luptă cu moartea fiind, cu mai mare stăruință se ruga. Și sudoarea Lui s’a făcut ca niște picături de sânge ce cădeau pe pământ.

Și ridicândi-Se din rugăciune, a venit la ucenici și i-a găsit adormiți de întristare. Și le-a zis: <<De ce dormiți? Sculați-vă și vă rugați, ca să nu intrați în ispită.>>

Din capitolul 23

Iisus în fața lui Pilat și a lui Irod

„…Pilat L-a întrebat, zicând: <<Ești tu împăratul iudeilor?>>Iar El, răspunzând, a zis: Tu o spui. Iar Pilat a zis către arhierei și către mulțime: <<Nu găsesc nicio vină în omul acesta.>>

„Și  aflând că este sub stăpânirea lui Irod, care era și el în Ierusalim în acele zile.

Iar Irod, văzându-L pe Iisus, s’a bucurat foarte, că de multă vreme dorea să-L vadă, fiindcă auzise de El și nădăjduia să vadă vreo minune săvârșită de El. Și I-a pus întrebări în vorbe multe, dar El nu i-a răspuns nimic. 

„Iar Pilat, chemând arhiereii și căpeteniile și poporul, a zis către ei: <<Pe omul acesta l-ați adus la mine ca pe unul ce răzvrătește poporul; și iată că eu, cercetându-l în fața voastră, în  omul acesta n’am găsit nicio vină, din cele pe care voi le aduceți împotrivă-i; și nici Irod, căci l-a trimis îndărăt la noi. Și iată, El n’a săvârșit nimic vrednic de moarte. Așadar, după ce-i voi da o pedeapsă, îl voi elibera.>>

Iar Pilat, vrând să-L elibereze pe Iisus, le-a vorbit din nou, dar ei strigau, zicând: <<Răstignește-l! Răstignește-l!…>> Iar El le-a zis a treia oară; <<Ce rău a făcut acesta?N’am găsit în el nicio vină vrednică de moarte.  Așadar, după ce-i voi da o pedeapsă, îl voi elibera.>> 

  „Și-L urmau mulțime multă de popor și femei care se băteau în piept și-L plângeau. Și întorcându-Se către ele a zis: <<Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeți pe Mine, ci pe voi plângeți-vă și pe copiii voștri. Că iată, vin zilele’n care vor zice: Fericite sunt cele sterpe și pântecele care n’au născut și sânii care n’au alăptat! Atunci vor începe să spună munților: Cădeți peste noi!; și dealurilor: Acoperiți-ne!>>Că dacă fac acestea cu lemnul verde, cu cel uscat ce va fi? Și alți doi erau duși, făcători de rele, ca să fie omorâți împreună cu El.

Răstignirea lui Iisus

„Și când au ajuns la locul ce se cheamă Al-Căpățânii, L-au răstignit acolo, pe El și pe făcătorii de  rele, unul de-a dreapta și altul de-a stânga. Iar Iisus a zis: <<Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac! Și și-au împărțit hainele Lui prin aruncare la sorți. >>

„Și sta poporul privind. Iar căpeteniile își băteau joc de El, zicând: <<Pe alții i-a mântuit; mântuiască-se și pe sine însuși dacă el este Hristosul, alesul lui Dumnezeu!…>>Și Îl luau în râs ostașii, apropiindu-se și aducându-I oțet și zicându-I: <Dacă tu ești împăratul Iudeilor, mântuiește-te pe tine însuți!…>>Și deasupra Lui era scris cu litere grecești, latinești și evreiești: <<Acesta este împăratul Iudeilor. >>

Tâlharul mântuit

„Iar unul din răufăcătorii răstigniți Îl defăima, zicând: <<Nu ești tu Hristosul?; Mântuiește-te pe tine și pe noi!..>>Iar celălalt, certându-l, i-a zis: <<Nu te temi tu de Dumnezeu, de vreme ce ești în aceeași osândă? Noi, cu dreptate primim ce ni se cuvine după faptele noastre, dar Acesta niciun rău n’a făcut. >>Și-I zicea lui Iisus: <<Pomenește-mă, Doamne, când vei veni întru împărăția Ta!>>Iar Iisus i-a zis: <<Adevăr îți spun Eu ție: astăzi vei fi cu Mine În Rai! >>

„Iar sutașul, văzând ceea ce se petrecuse, Îl slăvea pe Dumnezeu, zicând: <<Cu adevărat Omul Acesta drept a fost! >>Și toate mulțimile care veniseră la această priveliște, văzând cele întâmplate, se întorceau bătându-și pieptul. 

„Și toți cunoscuții Lui, ca și femeile care-L însoțiseră din Galileea, stăteau departe, privind acestea. 

Sursa foto:  aici

 

 

 

62036457_2503068493059319_4953803506701041664_n

 

  • Venirea Papei la Iași. Chiar dacă nu am fost prezentă la eveniment și am privit totul de la televizor a fost un moment foarte emoționant. Mi-am notat în agendă cuvintele Sanctității Sale pentru a nu le uita: Il Signore sia con voi!

 

  • În ziua venirii Papei în România mama a reținut un citat de la televizor pe care-l reproduc aici: Dumnezeu iartă întotdeauna, oamenii-uneori, iar natura-niciodată.

 

  • Creațiile Aneisylvi m-au adus într-o stare de poezie, fapt ce m-a ajutat să scriu și eu un textuleț pe care-l reproduc aici:  Ea nu e un loc, 

                                                                           Ci un sentiment

                                                                           De albastru,

                                                                           De albastru,

                                                                            De alb astru.

 

  • În sfârșit am terminat de scris capitolul despre sincronicități.

 

  • Am salvat un pui de vrabie care căzuse în balconașul de la fereastra bucătăriei.

 

  • Kotik a dispărut timp de 13 ore! Slavă Sf. Modest că s-a întors acasă. Când l-am văzut din nou în casă mi s-a părut o minune!

 

  • Micile progrese la italiană și franceză

 

  • O fostă colegă(C.) de la ultimul job a reluat legătura cu mine.

 

  • În jur de 1400 de mesaje de încurajare pentru mama din partea celor care postează pe grupul Puterea Credinței. Vreau să cred că atâtea gânduri bune îndreptate către ea de pretutindeni vor da roade și mama își va reveni. Să dea Domnul ca binele făcut de acei oameni necunoscuți să li se întoarcă înzecit!

 

  • I-am oferit mamei bucuria de a-i arăta emisiunea Mic dejun cu un campion la care fusese invitată scriitoarea Carmen Firan, una dintre autoarele ei preferate.

 

  • Rezultatele bune ale mamei la Computer Tomograf! Cred că e bucuria anului!

 

Mulțumim tuturor celor care au felicitat-o pe mama pentru vestea cea mare!

 

mother and child

 

Sursa foto: aici și aici