Feeds:
Articole
Comentarii

Grandes_Heures_Anne_de_Bretagne_Saint_Jean

Din capitolul 5

Iisus vorbește despre puterea Sa dumnezeiască

„Eu nu pot să fac de la Mine nimic; judec după cum aud, și Judecata Mea este dreaptă; pentru că nu caut voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis.

Dacă mărturisesc Eu despre Mine Însumi, mărturia Mea nu este adevărată. Altul este Cel ce mărturisește despre Mine. Voi ați trimis la Ioan, și el a mărturisit adevărul. Dar Eu nu de la om iau mărturia, ci pe acestea vi le spun pentru ca voi să vă mântuiți. Ioan era făclia care arde și luminează, și voi ați vrut să vă veseliți o clipă întru lumina lui. Dar Eu am mărturie mai mare decât a lui Ioan; că lucrurile acestea pe care le fac, ele mărturisesc despre Mine, cum că Tatăl M-a trimis. Și Tatăl, Cel ce M’a trimis, El a mărturisit despre Mine. Nici glasul nu I l-ați auzit vreodată, nici fața nu I-ați văzut-o; și cuvântul Său nu sălășluiește întru voi, pentru că voi nu credeți în Cel pe Care El L-a trimis.

Voi cercetați Scripturile, de vreme ce socotiți că în ele aveți viață veșnică; și ele sunt cele ce mărturisesc despre Mine; iar voi nu vreți să veniți la Mine pentru ca viață să aveți! Slavă de la oameni nu primesc; dar v’am cunoscut că n’aveți în voi iubirea lui Dumnezeu. Eu am venit în numele Tatălui Meu, dar voi nu Mă primiți; dacă va veni altul în numele său însuși, pe acela îl veți primi!…Cum ați putea voi să credeți, voi, cei ce primiți slavă unii de la alții, iar slava cea de la unicul Dumnezeu nu o căutați? Să nu socotiți că Eu vă voi învinui la Tatăl. Este cine să vă învinuiască: Moise, în care voi ați nădăjduit. Că dacă l-ați crede pe Moise, M’ați crede și pe Mine, fiindcă el despre Mine a scris. Iar dacă celor scrise de el nu le dați crezare, cum veți crede în cuvintele Mele?”

Din capitolul 6

Săturarea celor cinci mii

„Iar oamenii, văzând minunea pe care a făcut-o, ziceau: <<Acesta este într’adevăr Profetul care va să vină în lume!…>>”

Iisus, Pâinea vieții: Euharistia

„Adevăr, adevăr vă spun: Nu pentru că ați văzut minuni Mă căutați, ci pentru că ați mâncat din pâini și v’ați săturat. Lucrați nu pentru mâncarea cea pieritoare, ci pentru mâncarea ce rămâne întru viața veșnică pe care v’o va da Fiul Omului, căci pe El și-a pus pecetea Dumnezeu-Tatăl. ”

„Deci au zis către El: <<Ce să facem, ca să săvârșim lucrurile lui Dumnezeu?>>Iisus le-a răspuns, zicând: <<Lucrul lui Dumnezeu acesta este, să credeți în Cel pe Care El l-a trimis. >>Deci I-au zis: <<Dar ce minune faci tu, ca să venim să credem în tine? Ce lucrezi? Părinții noștri au mâncat mană în pustie, după cum este scris: Pâine din cer le-a dat lor să mănânce. >>Deci Iisus le-a zis: <<Adevăr, adevăr vă spun: Nu Moise v’a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă din cer pâinea cea adevărată. Că pâinea lui Dumnezeu este aceea care se pogoară din cer și dă viață lumii. >>Deci au zis către El: <<Doamne, dă-ne nouă întotdeauna pâinea aceasta…>>”

Și Iisus le-a zis: <<Eu sunt Pâinea vieții; cel ce vine la Mine niciodată nu va flămânzi și cel ce crede în Mine niciodată nu va înseta. Dar Eu v’am spus că M’ați și văzut și nu credeți. Tot ce-Mi dă mie Tatăl, va veni la Mine; și pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afară; pentru că M’am pogorât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M’a trimis. Iar voia Celui ce M’a trimis, aceasta este: să nu-l pierd pe niciunul din cei pe care Mi-a dat, ci să-l înviez în ziua de apoi. Că aceasta este voia Tatălui Meu, ca tot cel care-l vede  pe Fiul și crede în El să aibă viață veșnică, și Eu îl voi învia în ziua de apoi.>>”

„Deci Iudeii murmurau împotrivă-I fiindcă spusese:<<Eu sunt Pâinea Care S’a pogorât din Cer >>și ziceau <<Oare nu este acesta Iisus, fiul lui Iosif, pe ai cărui tată și mamă noi îi știm? Cum de spune el acum: M’am pogorât din cer?… >>”

„Iisus, răspunzând, le-a zis: <<Nu murmurați între voi, Nimeni nu poate veni la Mine  dacă nu-l va atrage Tatăl, Cel ce M’a trimis, și Eu îl voi învia în ziua de apoi. Scris este în profeți: Și toți vor fi învățați ai lui Dumnezeu. Așadar, tot cel care a auzit și a învățat de la Tatăl, vine la Mine. Nu că L-a văzut pe Tatăl cineva în afară de Cel ce este de la Dumnezeu; Acela L-a văzut pe Tatăl. Adevăr, adevăr vă spun: Cel ce crede în Mine are viață veșnică.>>”

„Eu sunt Pâinea vieții. Părinții voștri au mâncat mană în pustie, dar au murit; aceasta este Pâinea care Se pogoară din cer, pentru ca tot cel ce mănâncă din Ea să nu moară. Eu sunt Pâinea cea vie,  Care S’a pogorât din cer. De va mânca cineva din Pâinea aceasta, viu va fi în veci. Iar Pâinea pe Care Eu o voi da pentru viața lumii este Trupul Meu.”

„Deci se certau Iudeii între ei, zicând: <<Cum poate acesta să ne dea trupul lui să-l mâncăm?…>>Și le-a zis Iisus: <<Adevăr, adevăr vă spun: Dacă nu veți mânca Trupul Fiului Omului și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață întru voi. Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu are viață veșnică, și Eu îl voi învia în ziua de apoi. Căci trupul Meu este adevărată mâncare și Sângele Meu adevărată băutură.>>”

„<<Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu rămâne întru Mine și Eu întru el.  Așa cum Tatăl-cel-Viu M’a trimis pe mine și Eu viez prin Tatăl,  tot astfel cel ce Mă mănâncă pe Mine va via prin Mine. Aceasta este Pâinea Care S’a pogorât din cer; nu ca a părinților voștri care au mâncat mană și au murit; cel ce va mânca Pâinea aceasta, viu va fi în veac. >>

Pe acestea le-a spus în sinagogă pe când învăța în Capernaum.”

„<<Duhul este cel ce dă viață; trupul nu folosește la nimic. Cuvintele pe care Eu vi le-am grăit, ele duh sunt și viață sunt. >>

Din capitolul 7

<<Învățătura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M’a trimis! De voiește cineva să-I facă voia va cunoaște despre învățătura aceasta dacă ea este de la Dumnezeu sau dacă Eu însumi de la Mine grăiesc. Cel care grăiește de la sine își caută propria lui slavă; dar Cel Care caută slava Celui ce L-a trimis, Acela este adevărat și nedreptate într’Însul nu se află. Oare nu Moise v’a dat legea? Și nimeni dintre voi nu ține legea. De ce căutați să Mă ucideți?>>

„Din mulțime mulți au crezut într’Însul și ziceau: <<Oare Hristosul când va veni, face-va El minuni mai multe decât a făcut Acesta?>>Au auzit fariseii că mulțimea șușotea acestea despre El; și arhiereii și fariseii au trimis slujitori ca să-L prindă. Dar Iisus le-a zis: <<Pentru puțin timp mai sunt cu voi și Mă duc la Cel ce M’a trimis. Mă veți căuta și nu Mă veți găsi; și unde sunt Eu, voi nu puteți veni. >> Deci ziceau iudeii între ei: <<Unde are să se ducă acesta ca să nu-l găsim?>> ”

„Iar în ziua cea din urmă-ziua cea mare a sărbătorii- Iisus sta între ei și a strigat, zicând: <<Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea! Cel ce crede în Mine – precum a zis Sculptura- râuri de apă vie vor curge din inima lui. >>Iar aceasta a spus-o despre Duhul pe Care aveau să-L primească acei ce cred într’Însul. Că Duhul încă nu era dat, pentru că Iisus încă nu se preamărise.”

Iisus, piatră de scandal în popor

„Deci mulți din mulțime, auzind cuvintele acestea, ziceau: Într’adevăr, Acesta este Profetul! Iar alții ziceau: <<Acesta este Hristosul!>> Iar alții ziceau: <<Oare din Galileea va să vină Hristos?; n’a zis oare Scriptura că Hristos va să vină din sămânța lui David și din orașul Betleem, unde a fost David?…>>Și dezbinare s’a făcut în mulțime din pricina Lui. Iar unii dintre ei voiau să-L prindă, dar nimeni n’a pus mâinile pe El.”

„Deci slujitorii au venit la arhierei și la farisei; și aceia le-au zis: <<De ce nu l-ați adus>>Slujitorii au răspuns: <<Niciodată n’a vorbit un om așa cum vorbește omul acesta. >> Și le-au răspuns fariseii: <<Nu cumva și voi ați fost amăgiți?; e cineva dintre căpetenii care să fi crezut în el? sau dintre farisei?…Dar această mulțime care nu cunoaște legea, blestemată este!…>>” A zis către ei Nicodim, unul dintre ei, cel ce mai’nainte venise noaptea la El: <<Oare legea noastră îl osândește pe om fără ca mai întâi să-l asculte și să cunoască ce a făcut? >>Ei au răspuns, zicând: <<Nu cumva și tu ești din Galileea? Cercetează și vezi că din Galileea nu se ridică profet…>>Și s’a dus fiecare la casa lui.”

Din capitolul 8

Femeia păcătoasă

„<<Femeie, unde sunt pârâșii tăi? Niciunul nu te-a osândit?>>, iar ea a zis:<<Niciunul, Doamne! >>Și Iisus i-a zis: <<Nici Eu nu te osândesc. Du-te, și de acum să nu mai păcătuiești. >>”

Iisus, Lumina lumii

„După aceea Iisus le-a grăit din nou, zicând: <<Eu sunt Lumina lumii; cel ce-Mi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina Vieții. >>Atunci i-au zis fariseii: <<Tu despre tine însuți mărturisești; mărturia ta nu este adevărată…>>Iisus le-a răspuns, zicând: <<Chiar dacă Eu despre Mine Însumi mărturisesc, mărturia Mea este adevărată, pentru că eu știu de unde am venit și unde Mă duc; dar voi nu știți de unde vin, nici unde Mă duc; Voi judecați după trup; Eu nu judec pe nimeni. Și chiar dacă Eu judec, judecata Mea este adevărată, pentru că nu sunt singur, ci Eu și Tatăl Cel ce  M’a trimis. >>Îi ziceau deci: <<Unde este tatăl tău? >>Răspuns-a Iisus:<<Nici pe Mine nu Mă știți, nici pe Tatăl Meu.>>Cuvintele acestea le-a grăit Iisus lângă cutia milelor, pe când învăța în templu; și nimeni nu L-a prins, căci ceasul Său încă nu venise.”

„Unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni.”

„Și iarăși le-a zis:< < Eu Mă duc și Mă veți căuta și veți muri în păcatul vostru. Unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni. >>Deci ziceau Iudeii: <<Nu cumva se va omorî de vreme ce zice: Unde mă duc eu, voi nu puteți veni?…>>Și El zicea:<<Voi sunteți dintru cele de jos; Eu sunt dintre cele de sus. Voi sunteți din lumea aceasta; Eu nu sunt din lumea aceasta. Pentru aceea v’am spus că veți muri în păcatele voastre. Că dacă nu veți crede că Eu sunt, în păcatele voastre veți muri. >>Deci îi ziceau: <<Cine ești tu?>>Și Iisus le-a zis: <<Ceea ce v’am spus de la’ nceput. Multe am de spus despre voi și de judecat. Dar Cel ce m’a trimis pe Mine, adevărat este; și ceea ce de la El am auzit, Eu pe acelea le grăiesc în lume.  >>Și ei n’au înțeles că le vorbea de Tatăl.”

Sursa imagine: aici

Boris Indrikov Борис Индриков Tutt’Art@
Boris Indrikov Борис Индриков Tutt’Art@

Sursa foto aici și aici

Imagini găzduite de doamna Zina

Bucurii de vară(2)

Verișoara mamei mele și o doamnă, fostă colegă cu mama, mi-au trimis evocările lor despre ea pe care vreau să le adun într-o carte. La acestea se va adăuga și minunatul interviu pe care i l-a luat o prietenă de-a mea mamei în urmă cu câțiva ani.

Feedbackul doamnei și domnului T. la prima mea carte

Am ajuns la 300 de întrebări ce fac parte din noul meu proiect legat de artă.

Dialogurile cu prietena mea M. sunt, ca întotdeauna, dătătoare de trezvii. Ea mă ajută să văd ceea ce contează cu adevărat.

Fac unele lucruri pentru prima oară în această perioadă, pe care ar fi trebuit să le fac încă din copilăria mică sau din adolescență, dar pe care le-am evitat sub pretextul lipsei de îndemânare. Și deși la început eram foarte descurajată și mă temeam că n-o să-mi iasă, fac progrese vizibile zilnic.

M-a bucurat reacția pe care au avut-o cele două foste colege de facultate când le-am trimis poze scanate cu ele din vremea studenției noastre.

Potecuța m-a introdus în arta lui Seamus Wray, care pictează în timp ce se pictează în timp ce se pictează la infinit. Vă invit să priviți și să vă minunați:

Am intrat într-o nouă etapă din două puncte de vedere: învăț să gătesc cât de cât și mă documentez pe teme istorice alternând biografia unor personalități cu filme istorice despre acestea.

Kotik are oră fixă în care vine în cameră la mine și vrea în brațe. M-a înduioșat așa de mult, că eu aveam de citit ceva și tot îl luam din brațe și-l așezam pe pat, iar el iar voia la mine. A repetat gestul de vreo cinci ori, dragul de el!

Bucuria când se conturează în minte o nouă întrebare legată de proiectul meu despre artă.

Un vis în care inventasem o limbă nouă, cu cuvinte asemănătoare limbii engleze și italiene…și momentul în care s-a rupt vraja, și mi-am spus că mi-ar fi foarte greu să fac asta, semn că a intervenit rațiunea și m-am trezit.

Reacția bloggerilor la arta lui Kinuko Y. Cratf

Ședințele foto cu Micuț alias Firicel

Kotik e nelipsit din brațele noastre când ne uităm la Comisarul Rex. Știu, e un film ușurel, incompatibil cu preferința mea pentru filmele de artă, dar câinele e adorabil, iar de limba italiană ce să mai zic? It’s music to my ears.

Șibelul se rotunjește tot mai mult, se învelește de iarnă, e o minune de motan. Ne bucurăm că și-a stabilit arealul aproape de casa noastră și că îl vedem zilnic pe geam când vine la papa.

Poveștile aflate despre Regina Elisabeta Gloriana și despre Cristofor Columb. Am văzut și cinci filme despre cei doi, dintre care unul merită să vi-l recomand. Dar asta rămâne pe luna viitoare.

Solitude. Artwork by Kinuko Y. Craft. Complete June 17, 2018 Oil over watercolor on gesso panel. 24″ X 32″
Oil over watercolor on Ampersand gesso panel. Art size 24″ X 36″ complete November, 2018

Sursa foto aici

Tăceri găzduite de doamna Zina.

Ca în fiecare zi de întâi a lunii, vin către voi/dvs. cu o recomandare de film. După ce luna trecută v-am propus să vedeți comedia georgiană Un colier pentru iubita mea, azi vă recomand drama Copacul dorinței( The Wishing Tree) a aceluiași Tengiz Abuladze, realizată în 1976 și distinsă cu mai multe premii la acea vreme. Puteți găsi filmul pe youtube, unde are subtitrare în limba engleză. Vizionare plăcută!

EG8VWxMWsAQ2D22

farp,small,wall_texture,product,750x1000.u4

christian-7

02-Set-Your-Heart-Free-Christian-Schloe-Digital-Art-combining-Dreams-with-Surreal-Paintings-www-designstack-co

Christian-Schloe61-500x718

bca9687e029a21e446405280612a13da

59052658aa8199debbf2f413ce960508

Christian Schloe - Austrian Surrealist Digital painter - Tutt'Art@ (8)

15.christian schloe

Christian Schloe - Austrian Surrealist Digital painter - Tutt'Art@ (62)

Christian Schloe - Austrian Surrealist Digital painter - Tutt'Art@ (55)

Christian Schloe - Austrian Surrealist Digital painter - Tutt'Art@ (52)

in the sea

Christian Schloe - Austrian Surrealist Digital painter - Tutt'Art@ (75)

10-The-Night-is-Still-Young-Christian-Schloe-Digital-Art-combining-Dreams-with-Surreal-Paintings-www-designstack-co

Christian Schloe - Austrian Surrealist Digital painter - Tutt'Art@ (50)

Christian Schloe - Austrian Surrealist Digital painter - Tutt'Art@ (5)

C0JY8H9WQAA6LU9

Christian Schloe - Austrian Surrealist Digital painter - Tutt'Art@ (15)

f6a2dfd607dadf1c4a12dc629f6ae45b

flat,800x800,075,f.u16

tumblr_o4rql86xli1qas1mto3_500

tumblr_o4rql86xli1qas1mto4_500

flat,1000x1000,075,f.u16

christian-schloe--night-with-a-view

christian-22

christian-schloe-destiny

download

images (1)

lX8NfJH-lKDkklKffGze_1082130421

9fk-mjACTP-Hn1BinkdF_1082130424

christian-schloe-60228226_1264313833715597_7201574537983426560_n

24350563409_d544d0f156_c

Christian Schloe - Austrian Surrealist Digital painter - Tutt'Art@ (56)

05-The-Fellowship-Christian-Schloe-Digital-Art-combining-Dreams-with-Surreal-Paintings-www-designstack-co

Tăceri găzduite de doamna Zina.

Sursa foto aici, aici și aici.

Bucurii de vară

De 1 Iunie am editat fotografii pentru copiii prietenilor mei. Am avut un sentiment profund de armonie și de comuniune și o ocazie de a face un schimb de cuvinte cu o parte dintre ei.

Prietena mea C.B. mi-a dat o veste extraordinară! Am sentimentul că, prin oamenii pe care mi-i trimite pe Cale, Dumnezeu nu mă va lăsa singură.

După ce am trecut prin toți nervii în timp ce am stat foarte mult la un rând, am primit ca răsplată cireșe cumpărate de la colțul blocului și vederea unor căluți chiar lângă mine. M-am bucurat să împart acest moment cu mama, care adoră caii și se emoționează mereu când îi vede în realitate.

Faptul că intervenția mamei a avut loc cu bine și nu a fost dureroasă.

Cărticelele primite de la farmacie cu arta lui Grigorescu și a lui Luchian.

Doamna Zina mi-a scris un mesaj care m-a bucurat mult.

Ajutorul pe care mi l-a dat Potecuța pentru a trece la versiunea veche de WordPress. Mulțu, Potecuț!

M-am bucurat de încântarea bloggerilor față de arta lui Brigid Marlin. 

brigid-marlin-drowned-cathedral_orig

 

Darul primit de la prietena mea I. îmi e de mare folos. Felul în care jonglez cu subtitrările în italiană în timp ce mă uit la filme îmi îmbunătățește mult vocabularul.

Am primit o vizită neașteptată: un fost coleg de gimnaziu și mama lui care ne-au fost vecini acum niște zeci de ani. Mulțumim, doamna L. și M.!

Kotik a împlinit luna asta 4 ani! E o minune că trăiește pisoiul ăsta, după toate prin câte a trecut. De asta îl și iubește mama mai mult ca pe toți, căci amândoi au trecut razant pe lângă moarte.

O sincronicitate din domeniul artei: acum câteva zile m-am tot gândit că m-aș bucura dacă aș afla numele unui artist ale cărui lucrări circulă pe Internet însoțite de citate și dorința mi s-a îndeplinit. Văzusem doar aceste trei lucrări care aveau text și am intuit că arta lui e una extraordinară. Pictorul e Tomasz Alen Kopera.

Domnișoara D., cea căreia i l-am încredințat pe Șibelul, un motan de pe afară pe care noi i l-am dat să castreze, ne-a făcut o bucurie mare și a venit la noi acasă cu motănelul de care ne era foarte dor. Am fost foarte impresionate de gestul fetei, căci noi nu mai speram să-l vedem vreodată face to face din momentul în care i l-am dat ei. 

Cititul despre Michelangelo într-o carte despre cele patru temperamente și despre cele patru temperamente într-o carte referitoare la arta lui Dürer, de parcă  ar fi știut cărțile una de alta și au comunicat tainic între ele. 

Feedback-ul bloggerilor la arta lui Tomasz Alen Kopera. Unul dintre ei, M., l-a redistribuit pe blogul său. 

Am găsit un site grozav cu materiale în engleză pentru copii și adolescenți. Vă pun link aici, poate vă interesează.  Recomand revistele de pe site Time Pass, care acoperă mai multe domenii de cultură generală și care pot fi descărcate în computer. 

unicorn

Bucuria imensă pe care am simțit-o când le-am trimis prietenilor mai multe reviste Time Pass. 

Domnișoara studentă a decis să-l repună pe Șibel în teritoriu pentru că nu se adapta la viața de apartament, el fiind un motan care a trăit mult timp afară. M-am bucurat mult să-l văd pe pisoi din nou liber. Acum vine de două-trei ori pe zi la noi pe pervazul de la bucătărie pentru papa.

Donația pe care am făcut-o Părintelui care se ocupă de copiii sărmani. Mă mângâie gândul că din banii aceia un micuț nevoiaș va avea ghete noi la iarnă. Fără ajutorul prietenilor mei această donație nu ar fi fost posibilă. Vă mulțumesc tuturor! 

Digi-World a redistribuit seria Les grands maîtres de la peinture și am urmărit câteva episoade împreună cu mama. Le-am văzut cu agenda în față, luându-mi notițe, la fel cum fac cu replicile din filmele italiene.

Bucuria pe care prietena mea C. a împărtășit-o cu mine, de a-mi arăta ecografia bebelușului ei. 

Fotografiile comice pe care prietena mea M.N. mi le trimite cu fetița ei E. 

Darul parfumat primit de la doamna T. Vă mulțumesc!

Mi-am făcut un program săptămânal riguros: două zile citesc Psihologie, două zile -Istoria artei, particip o dată la două săptămâni la Miercurea fără cuvinte, fac o dată la două săptămâni o figurină handmade vinerea, sâmbăta citesc despre biografia unei personalități, iar duminica copiez câte un citat din Biblie și editez o pagină din Powerpointul pentru copii. 

Am făcut o bufniță handmade din fetru. 

bufnițe

Feedbackul pe care l-am primit de la doamna Z. la arta lui Rafal Olbiński: M-am obișnuit să-mi țin răsuflarea când intru pe blogul tău. Nu am greșit nici astăzi! Așa cum mai scriam și în altă parte, mă bucură nespus să fiu parola prin care prietenii să aibă acces la o artă inedită și mai puțin cunoscută. 

Comentariul prietenului M. la articolul Poz(n)ele la control! (disponibil aici) despre motanii aniversați vara asta: Savuros, foarte savuros text. Întreg conceptul. Ce să mai zic de poze? Bucuria inimii. Ce fericire trebuie să fie la voi, cu așa suflete faine. Îmi plac mult numele alese! Și eu gândesc variante de nume originale și faine pentru pisicul pe care plănuiesc să-l adopt în viitorul apropiat. Mi-ai făcut ziua mai faină, Roxi. Mulțumesc mult! Timp frumos vouă! 🤗🤗🤗

Recenzia  de pe  https://imaginarycoffee.wordpress.com/2020/07/31/la-capatul-soaptelor-mihai-cotea/ despre cea mai recentă carte a lui Mihai Cotea. De la bucuria de a citi recenzia ei, am ajuns la bucuria de a descoperi cartea lui Mihai Cotea pe Scribd, numită Eu și Mia. 

Schimbul de emailuri pe care-l am cu prietena mea dragă M. 

Cărțile pe care le-am trimis pe email mai multor prietene de-ale mele. Mă bucură că le pot fi de folos. 

Vizitele lui Șibelul și Roșcățelul, cei doi motani pe care noi i-am castrat și care vin mereu să-și ia papa(=taxa pe frumusețe).

ȘibelulIMG-20200713-WA0000

 

 

 

 

ioan_teologul6

Continuare din capitolul 8

„Deci le-a zis Iisus: <<Când Îl veți fi înălțat pe Fiul Omului, atunci veți cunoaște că Eu sunt,  și că nimic nu fac de la Mine Însumi, ci precum Tatăl m’a învățat, așa vorbesc. Și Cel ce M’a trimis este cu Mine; nu M’a lăsat singur, pentru că Eu întotdeauna fac cele ce Lui îi sunt plăcute. >>”

Adevărul vă va face liberi

„Grăind El acestea, mulți au crezut într’Însul. Deci zicea Iisus către Iudeii care crezuseră în El: <<Dacă veți rămâne întru cuvântul Meu, cu adevărat sunteți ucenici ai Mei. Și veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi. >>Ei însă I-au răspuns: Noi suntem urmași ai lui Avraam și nimănui niciodată n’am fost robi. Cum de zici Tu: Veți fi liberi?”

„Iisus le-a răspuns:<<Adevăr, adevăr vă spun: Tot cel ce face păcatul, păcatului îi este rob.  Iar robul nu rămâne-n casă pe veci; Fiul însă rămâne pe veci.  Așadar dacă Fiul vă va face liberi, cu adevărat liberi veți fi. Știu că sunteți sămânța lui Avraam, dar căutați să Mă ucideți, pentru că-ntru voi cuvântul Meu nu-și află loc. Eu grăiesc ce-am văzut la Tatăl Meu, iar voi faceți ce-ați auzit de la tatăl vostru. >>Ei au răspuns, zicându-I: << Tatăl nostru este Avraam. >>Iisus le-a zis: Dacă ați fi fiii lui Avraam, faptele lui Avraam le-ați face. Dar voi căutați acum să Mă ucideți, pe Mine, Omul care v’am grăit adevărul pe care de la Dumnezeu l-am auzit. Avraam n’a făcut aceasta. Voi faceți faptele tatălui vostru. >>Zis-au Lui: <<Noi nu ne-am născut din desfrânare. Un tată avem: pe Dumnezeu.>>Zisu-le-a Iisus: <<.Dacă Dumnezeu ar fi tatăl vostru, M’ați iubi pe Mine fiindcă Eu de la Dumnezeu am ieșit și am venit. Că nu de la Mine însumi am venit, ci  El M’a trimise ce nu-Mi pricepeți vorbirea?:pentru că nu-Mi puteți asculta cuvântul. Voi sunteți din tatăl vostru Diavolul, și poftele tatălui vostru vreți să le faceți. El de la-nceput a fost ucigător de oameni și nu a rămas întru adevăr pentru că adevăr nu este întru el. Când el grăiește minciuna, dintr’ale lui grăiește, fiindcă el mincinos este, și tatăl minciunii. Dar pentru că Eu spun adevărul, pe Mine nu mă credeți. Cine dintre voi Mă vădește de păcat? Dacă Eu spun adevărul, voi de ce nu mă credeți? Cel ce este de la Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; de aceea voi nu ascultați, pentru că nu sunteți de la Dumnezeu. >> 

<<Adevăr, adevăr vă spun: De va păzi cineva cuvântul Meu, în veac nu va vedea moartea. >>

<<Dacă Mă slăvesc Eu pe Mine Însumi, slava Mea nimic nu este. Tatăl Meu e Cel ce Mă slăvește, despre Care voi ziceți că e Dumnezeul vostru. Și voi nu L-ați cunoscut, dar Eu Îl știu; și dac’aș zice că nu-L știu, aș fi asemenea vouă, un mincinos. Dar Eu îl știu și-I păzesc cuvântul. >>

<<Adevăr, adevăr vă spun: Mai înainte de a fi fost Avraam, Eu sunt!>>”

Din capitolul 9

Vindecarea orbului din naștere

„Și’n timp ce trecea, Iisus a văzut un om orb din naștere. Și ucenicii Săi L-au întrebat, zicând:<<Învățătorule, cine a păcătuit, el sau părinții lui, de s’a născut orb?>>Iisus a răspuns:<<Nici el n’a păcătuit, nici părinții lui, ci pentru ca’ntru el să se arate lucrurile lui Dumnezeu. >>

Din capitolul 10

Iisus, păstorul cel bun

<<Adevăr, adevăr vă spun: Cel ce nu intră pe ușă în staulul oilor, ci sare pe oareunde, acela este fur și tâlhar. Dar cel ce intră pe ușă este păstorul oilor. Acestuia portarul îi deschide și oile ascultă de glasul lui și el își cheamă oile pe nume și le scoate afară. Și când pe toate ale lui le scoate afară, el merge înaintea lor și oile îl urmează fiindcă-i cunosc glasul. Dar pe un străin ele nu-l urmează, ci fug de el, fiindcă ele nu cunosc glasul străinilor. >>Această pildă le-a spus-o Iisus, dar ei n’au înțeles ce însemnau cele ce le grăia.”

„A zis deci iarăși Iisus:<<Adevăr, adevăr vă spun: Eu sunt ușa oilor.  Toți câți au venit mai înainte de Mine sunt furi și tâlhari, iar oile nu i-au ascultat. Eu sunt ușa. De va intra cineva prin Mine, se va mântui; și va intra și va ieși și pășune va afla. Furul nu vine decât să fure și să-njunghie și să piardă. Eu am venit ca viață să aibă, și din belșug s’o aibă.

Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun, sufletul său și-l pune pentru oi. Dar simbriașul și cel ce nu este păstor și cel ce nu este stăpân al oilor vede lupul venind și lasă oile și fuge; și lupul le răpește și le risipește. Iar simbriașul fuge, fiindcă simbriaș este, și nu de oi îi este lui aminte. Eu sunt Păstorul cel bun, și Mi le cunosc pe ale Mele și ale Mele mă cunosc pe Mine.

Așa cum Tatăl mă cunoaște pe Mine, tot așa Îl cunosc Eu pe Tatăl. Și viața Mea Mi-o pun pentru oi. Și alte oi am, care nu sunt din staulul acesta. Și pe acelea trebuie să le aduc; și glasul Mi-l vor auzi, și va fi o turmă și-un păstor. De aceea Mă iubește Tatăl, că Eu viața Mi-o pun, pentru ca iarăși s’o iau. >>

Iisus respins de iudei

„Și era atunci la Ierusalim sărbătoarea înnoirii templului; și era iarnă. Iar Iisus umbla prin templu, în pridvorul lui Solomon. Atunci Iudeii L-au împresurat și-I ziceau:<<Până când o să scoți sufletul din noi? Dacă tu ești Hristosul, spune-ne-o de-a dreptul!>>Iisus le-a răspuns: <<Eu v’am spus, dar voi nu credeți. Lucrurile pe care Eu le fac în numele Tatălui Meu, ele mărturisesc despre Mine. Dar voi nu credeți, pentru că voi nu sunteți din oile Mele. Oile Mele glasul Meu îl ascultă, și Eu le cunosc și Ele Mă urmează. Și Eu le dau viață veșnică și ele’n veac nu vor pieri și din mâna Mea nimeni nu le va răpi. Tatăl Meu, Cel ce Mi le-a dat, este mai mare decât toți, și din mâna Tatălui Meu nimeni nu le poate răpi. Eu și Tatăl Meu una suntem. >>

<<Dacă Eu nu fac lucrurile Tatălui Meu, să nu credeți în Mine; dar dacă le fac, chiar dacă nu credeți în Mine, credeți în lucrurile acestea, ca să știți și să cunoașteți că Tatăl este întru Mine, și Eu întru Tatăl.>>

Și a plecat iarăși dincolo de Iordan, în locul unde Ioan boteza la început, și a rămas acolo. Și mulți au venit la El și ziceau:<<Ioan n’a făcut nicio minune, dar toate câte a spus Ioan despre Acesta au fost adevărate. >>Și acolo mulți au crezut într-Însul. ”

Sursa foto: aici

Rafal Olbinski Tutt'Art@
Rafal Olbinski Tutt'Art@

lebăda

la donna

la boheme

12

53417aa12a55ce4fd543e46bdf43e1e7

4

5

11

Untitled

2f9864_47b60a2645a345fc8e31d011cce466ef_mv2_d_1216_1575_s_2

peacock1

2

Rafal Olbinski Tutt'Art@

31516

7

322090_1_l6

hdhdh

cfff08cd8c5d367f31c53e3af75b01d4

medusa

Rafal Olbinski Tutt'Art@

ghjsgasa

Rafal Olbinski Tutt'Art@

Rafal Olbinski Tutt’Art@

438417_2_m

Rafal Olbinski Tutt'Art@

Rafal Olbinski Tutt’Art@

Rafal Olbinski Tutt'Art@

Rafal Olbinski Tutt’Art@

Rafal Olbinski Tutt'Art@

Rafal Olbinski Tutt’Art@

8192214

[egas

rafal-olbinski-2

Rafał-Olbiński-1

 

Rafal Olbinski – Picasso at the Lapin Agile

Rafal Olbinski Tutt'Art@

Rafal Olbinski Tutt’Art@

Rafal Olbinski - Tutt'Art@ (85)

9

8

 

Sursa foto: aicișiaici

Tăceri găzduite de doamna Zina.

Oare ce ingrediente ar trebui să aibă un tort ca să fie pe gustul unor motani sărbătoriți?

De ce întrebarea asta chiar azi? Pentru că astăzi aniversăm un an de când mama l-a salvat pe Micuț (alias Firicel) și în iulie s-au împlinit patru ani de când îl avem pe Kotik.

În privința Lemuricăi, lucrurile sunt un pic mai atemporale, căci nu mai știm ce anotimp era când am luat-o în grija noastră. Adopția ei s-a petrecut gradual, pe măsură ce venea pe fereastră și șterpelea mâncarea, cu acordul tacit al mamei.

În loc să le ofer tort am decis să scriu acest text despre poznele hoților noștri de zâmbete. Legat de fetiță, inițial vorbeam de ea ca de “frățiorul” unei pisici pe care o aveam acum vreo șase ani, și după destul de mult timp ne-am dat seama că Lemurelul e de fapt Lemurica.

Ea e vinovată de o întâmplare tragi-comică, ne-a adus un șoricel mort care a stat în patul mamei o noapte întreagă fără ca ea să-și dea seama. Eu mă mai supăr pe Lemu când ne aduce vânat și-i spun că e o criminală în serie.

În același registru, Kotik a venit într-o zi de trei ori cu niște bucăți mari de piept de pui, tot dispărea pe afară un timp ca să revină mai apoi cu captura. Probabil în mintea lor funcționează principiul ne hrăniți, vă hrănim și noi sau poate proviziile sunt doar niște trofee pe care ni le aduc cu mândrie.

În privința mâncării, Micuț are niște preferințe gastronomice un pic mai neobișnuite, îi place să lingă uleiul și lipiciul de pe partea adezivă a scotch-ului.

Când vine vorba de somn, Kotik și Lemurica dorm împreună și în casă, și afară. Mai demult motanul senior dormea într-o cutie de pantofi și de aceea noi îl alintam Kotik Cutiuță. Uneori îi place să doarmă și pe saboți sau pe papucii de casă.

Kotik Cutiuță

Locul preferat de somn al lui Micuț este în…chiuvetă, eventual cu un pic de apă rămasă în ea și din acest motiv l-am poreclit Motanul-amfibie. Îi place și să doarmă sub husa fotoliului, după ce în prealabil o mototolește bine.

La capitolul joacă, Micuț e neîntrecut, numai pe tavan nu a ajuns. E și cam contondent cu cei mari, din biata Lemurica ies smocuri de blană când o prinde, cu Kotik nu prea-i merge, că-i arată el cine e șeful, dar uneori ia și seniorul bătaie de la dihania cea mică. Odată, când cel mic o smotocea pe Lemu, Kotik, în loc să o salveze, a pocnit-o și el dintr-un soi de…solidaritate motănească probabil.

În ceea ce privește gelozia, am văzut că se manifestă la cei doi motani, Lemurica e mulțumită cu afecțiunea pe care o primește. În schimb, când mama vine în camera mea, Kotik apare după ea și o ceartă. Uneori, când îi citesc mamei un text cu voce tare Kotikuț se așază între noi, toarce și cine știe, poate ascultă. Micuț e și el gelozel din cale-afară. Când pisicile adulte se așază pe pieptul mamei el se bagă, neregulamentar, în față.

Azi însă, de ziua lui, are prioritate. La mulți ani, Piticule!

Micuț

Notă: Nu am știut că există un serial de comedie cu personaje care se numesc Micuț și Firicel, e o coincidență nefericită.

Alte articole despre pisicile noastre aici și aici. Lectură plăcută!

Dacă e ziua de 1 a lunii, e recomandare de film din partea mea. Și nu oricare, ci a zecea! Pentru că am ajuns la un număr rotund m-am gândit ca azi să vă propun ceva mai deosebit. De aceea m-am oprit la  Un colier pentru iubita mea, al regizorului georgian Tengiz Abuladze, realizat în 1971, avându-i în rolurile principale pe Ramaz Chkhikvadze, Nani Bregvadze, Giorgi Gegechkori.

Vizionare plăcută!

 

Tomek Setowski - Tutt'Art@ (7)Tomek Setowski - Tutt'Art@ (16)Tomek Setowski - Tutt'Art@ (15)Tomek Setowski Tutt'Art@ -Tomek Setowski - Tutt'Art@ (14)Tomek Setowski - Tutt'Art@ (12)Tomek Setowski - Tutt'Art@ (26)Tomek Setowski - Tutt'Art@ (5)Tomek Setowski - Tutt'Art@ (19)Tomek S_towski + Tutt'Art@ (54)Tomek Setowski - Tutt'Art@ (10)Tomek Setowski - Tutt'Art@ (6)Tomek Setowski http://www.tuttartpitturasculturapoesiamusica.comTomek Setowski http://www.tuttartpitturasculturapoesiamusica.comTomek Setowski http://www.tuttartpitturasculturapoesiamusica.com

Tomek Setowski - Tutt'Art@ (23)

Sursa foto: aici

Tăceri găzduite de doamna Zina.

Tomasz-Alen-Koperae576c719af34e3e2a0d89722ed08561fmareeimages (1)TAKopera-C16AD17_800c0f4d9ee27b9a754eea0c708cd6ac167-1-763x1024Tomasz-Alen-Kopera-thegallerist.art_-7Tomasz-Alen-Kopera-thegallerist.art_-25

tumblr_nm6sojZwcY1tucbz9o1_500

imagesTomasz-Alen-Kopera-thegallerist.art_-3IHWFFtomasz-alen-kopera-painting-11tomasz alen kopera tendernessTomasz-Alen-Kopera-thegallerist.art_-21-800x572 (1)Tomasz-Alen-Kopera-thegallerist.art_-172.192829774_2825765147531540_3352528454804307968_nTomasz-Alen-Kopera-thegallerist.art_-24Tomasz-Alen-Kopera-thegallerist.art_-15edddS14-28x22-in-oil-on-canvas-2014-copyjksdmaxresdefault (1)F13p-36x28in-copyG15-30x24in-oil-on-canvas-2015-copytomasz-alen-kopera-11h

tumblr_nm6sojZwcY1tucbz9o8_1280

unnamedTomasz Alen Kopera III (2)Tomasz Alen Kopera

Sursa foto aici, aici  și aici

Tăceri găzduite de doamna Zina

the-best-offer-poster

Azi mă voi opri asupra  unui film pe care nu știu prin ce întâmplare nu l-am ales să  deschidă seria acestor propuneri de a investi în filme de calitate, pentru că este o peliculă cu adevărat excepțională. Regizat de  Giuseppe Tornatore în 2013, The Best Offer îl are în rolul principal pe Geoffrey Rush, iar coloana sonoră este semnată de legendarul Ennio Morricone care a compus-o pentru acest film la 85 (!) de ani. Dacă sunteți iubitor de artă pelicula vă va captiva cu siguranță. După vizionarea sa veți spune în mod cert că nu există film ca The Best Offer!

Vizionare plăcută!

 

Sursa foto: aici

blue eye wonder cata92498503c16048907b42f9b0d5a2b8cBastetfile_cf2c09f0d5_400wpegasus-rebornposeidons-stallion-lgSpirit Lion-700w-urlleo_rising-lgfile_3267ecdb76_original6Dakini-LgThe_Secret_Raptureuntitled14XvarnahYemanjauntitled11amore_lgAeternaSaltatusthe-sapphire-queenA. Andrew Gonzalezandrew_unio

Sursa foto: aici și aici 

Tăceri găzduite de doamna Zina.

Sursa foto aici

Tăceri găzduite de doamna Zina.

 

Postarea unui blogger mi-a amintit de un film foarte frumos pe care l-am văzut cu mulți ani în urmă la cinema, Le Renard et L’enfant.

Un nou prieten blogger, M., mi-a trimis în dar Istoria cărții.

Am revăzut filmulețele în care sunt parodiate cele 4 temperamente. Dacă sunteți interesați de ele le puteți vedea aici.

Am revăzut împreună cu mama serialul italian Il matrimonio.

Decizia de a promova bloggerii pe pagina mea de Facebook.

Am descoperit rubrica de artă Picătura de frumos aparținând unei doamne-blogger( Zina.) Vă pun aici link dacă doriți să o vizitați.

Kotik în iarbă.

După două zile în care a dispărut, Roșcățelul, un motan de pe afară pe care noi l-am castrat, a revenit în vizită la noi la papa

Interesul bloggerilor și al prietenilor din listă pentru arta lui Hernán Valdovinos.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este vayuuu-creator-genius-of-butterflies.jpg

Am început lucrul la o nouă carte, de data aceasta din domeniul artei. Sentiment de profundă împlinire.

Feedback-ul pe care l-am primit de la prietena mea din liceu, I., la textul Interviu cu fata care locuiește în tablouri(disponibil aici). Am citit pe nerăsuflate, ceea ce nu mi se întâmplă des în perioada asta. E MINUNAT și să explic… În primul rând, este ca o branulă plină de artă, care îți intră direct în corp și te umple de minunare în fața artiștilor și a artei lor. Apoi pentru că e ca un SF plin de neprevăzut, dar oare aici ce se va întâmpla, dar aici, dar…? Al treilea, îmi place scrisul, pur și simplu, felul în care mă simt când citesc, emoțiile, perspectiva inversată, actorii neobișnuiți, totul. Deci… scrie, numai scrie (parcă zicea un junimist asta sau am visat eu). Pup. Keep on writing. 

Am decis să împart studiul în două: pe de o parte Istoria artei, pe de alta Psihologie. Studiul acestor discipline îmi aduce mare bucurie.

Am hotărât ca atunci când voi relua orele cu cei mici să țin o lecție și despre un ilustrator român de carte pentru copii. Sper să mă ajute Dumnezeu să țin o lecție despre  Petre Vulcănescu, cel care a înfrumusețat basmul Făt-Frumos din lacrimă.

fat frumos

M-am reînscris pe The Khan Academy unde poți învăța practic orice. Azi am urmărit lecția  How to recognize Italian Renaissance art. F fain!

Am participat la Miercurea fără cuvinte cu lucrări de-ale artistului iranian Freydoon Rassouli, mergând pe principiul că o bucurie e deplină dacă o împărtășești cu ceilalți. Pentru toți bloggeri participanți la MFC, vă recomand textele cu tagul artă prin intermediul căruia veți descoperi și alți artiști contemporani fabuloși.

4.1.1

 

În sfârșit s-a deschis magazinul cu fetru! Mi-am făcut provizii cât pentru un an, am găsit un stoc vechi, la un preț foarte bun. Abia aștept să-mi iasă un nou regn animal din mâini, la fel cum a fost cu figurinele din mărgele.

Bucuria de a descoperi că o pictură pe care o admiram mult reprezentând-o pe Maica Domnului  aparține  pictorului bulgar Ivailo Petrov. A fost ca și cum mi-aș fi revăzut o bună prietenă după ani întregi de dor. Și celelalte lucrări ale sale sunt foarte frumoase. I le-am arătat mamei și mi-a spus că i se pare că influența lui Leonardo e evidentă. Mie lucrările artistului îmi amintesc de Modigliani și de Fra Filippo Lippi.

Am găsit-o pe cea de mai jos cu mulți ani în urmă și am folosit-o într-un Powerpoint fără să știu cine a creat-o. 

IVAILO-PETROV3

Am recunoscut la radio o melodie care-mi plăcea foarte mult și pe care o auzisem cu vreo 2-3 ani în urmă, dar al cărei titlu sau artist nu-l știam. Am reținut cuvintele din refren și apoi le-am găsit într-un târziu pe google lyrics.  În sfârșit pot asculta acel cântec!

Un moment magic petrecut cu mama: am ajutat-o să adauge niște contacte în telefon și a sunat la cineva din greșeală de TREI(!) ori. A fost comică reacția domnului pe care l-am apelat din greșeală. Am apreciat că, deși era iritat, nu a vorbit urât cu ea.  Am râs amândouă de nu ne mai puteam opri. Sunt grozave clipele astea în care uităm de bolile noastre.

Prietena mea C. m-a ajutat să găsesc un vlogger care-mi place foarte mult, dar căruia îi pierdusem urma. Mulțumesc, C. !

Prietena mea E. m-a ajutat să descarc câteva cărți de pe Scribd. Mulțu, E. !

Prietena mea C. s-a arătat interesată de cartea mea. Mulțumesc, C.!

Am ajuns la întrebarea cu numărul 100 din noua mea carte cu întrebări și răspunsuri din lumea artei. 

Am primit de la prietena mea I. un dar demn de un mare cinefil. Mulțumesc mult, I.!

Am devenit interesată de cultura evreilor. Mi se pare un domeniu fascinant! 

Muzica lui Stanislas e extraordinară!

Am găsit o mulțime de minunății pe Scribd despre artă și psi. 

Joaca lui Micuț.

Concluzia, recitind cele scrise, e că am în special bucurii de tocilară, ceea ce mi s-ar fi părut de neimaginat pe când eram o adolescentă rebelă, când mă limitam să citesc lecturile obligatorii.

Sănătate și bucurii să avem!

Bun venit, vară!

 

 

 

Dacă tot a fost Ziua Copilului m-am gândit ca luna aceasta să vă recomand o animație mai puțin cunoscută, Ponyo, realizată în 2008 de către Hayao Miyazaki și dublată de Cate BlanchettMatt DamonLiam Neeson. E un desen animat spectaculos, ce va fi cu siguranță pe gustul celor care iubesc marea și filmările subacvatice. Vizionare plăcută!

Azi, de 1 Iunie, vă invit să citiți aceste citate despre minunile din viața noastră, copiii.

În spatele unui copil-lumină e un părinte-soare. Mirela Retegan

Fiecare copil vine pe lume cu mesajul că Dumnezeu nu este încă dezamăgit de oameni. Rabindranath Tagore

Copilul este aidoma albinei care adună nectarul pentru a face miere. Copilul preface totul în miere. Antoine de Saint Exupéry

Copiii sunt mâinile cu ajutorul cărora atingem cerurile. Henry Ward Beecher

Copiii descoperă totul în nimic; adulții nu găsesc nimic în toate. Giacomo Leopardi

Ne îngrijorăm despre ce ar putea deveni în viitor un copil, dar uităm că el este cineva și acum. Stacia Tauscher

Copiii: ei dansează înainte să afle că există muzică pe lumea asta. William Stafford

Când vezi sufletul curat și nevinovat al unui copil, îți vine parcă să zici că orice mamă e o născătoare de Dumnezeu. Francis Bacon

Nu există 7 minuni în ochii unui copil, ci 7 milioane. Walt Streightiff

Știi tu ce înseamnă să fii copil? Înseamnă să crezi în dragoste, să crezi în frumusețe, să crezi în credință. Înseamnă să fii atât de mic încât spiridușii să ajungă să-ți șoptească la ureche. Francis Thompson

La mulți ani copilului vostru lăuntric!

Sursa foto: aici

Tăceri găzduite de doamna Zina.

Propunerea de a scrie un articol pe acest subiect am găsit-o pe blogul AneiSylvi, care la rândul ei a preluat-o de pe blogul Dianei.

Am rezonat imediat cu această temă pentru că, de-a lungul timpului, s-au adăugat multe satisfacții pe care mi le aduce scrisul pe blog.

Ca blogger, ești și autor, și cititor deopotrivă și ambele roluri sunt aducătoare de satisfacții. Interacțiunea cu bloggerii mi-a adus sentimentul de apartenență la această comunitate și câțiva prieteni de condei. Cu o parte dintre aceștia am comunicat și în afara spațiului online, prin intermediul felicitărilor de sărbători.

Mă bucură mereu schimbul de replici pe care-l am cu bloggerii, particip, împreună cu ei, la un cenaclu virtual. Datorită poeziilor unui prieten de condei am dat o componentă poetică blogului meu, postând câteva texte proprii.

Am descoperit bloggeri care scriu despre literatură, filosofie, sunt autori de cărți S.F., de poezii, de articole care să-i ajute deopotrivă pe scriitor și pe cititor să crească.

Am primit și patru daruri literare de la prietene bloggeri, constând în două poezii, o prefață la prima mea carte și o recenzie la aceasta.

Interesul   manifestat de A. față de lecțiile de artă pe care le țin pentru copii m-a ajutat foarte mult în momentele în care eram demotivată. Faptul că știam că A. așteaptă aceste articole mă determina să găsesc din nou motivația și să le scriu.

Scrisul pe blog despre orele de artă cu copiii m-a ajutat să permanentizez acele amintiri în care vedeam arta prin ochii celor mici.

Pentru că o bucurie e deplină dacă o împărtășești cu alții, îmi place să le arăt bloggerilor, în cadrului jocului Miercurea fără cuvinte, ultimele mele descoperiri în materie de artă. Gândul că am contribuit, chiar și într-o mică măsură, la promovarea acelor artiști nu poate decât să mă încânte.

Cea mai mare satisfacție pe care o am ca blogger e însă libertatea de a scrie despre orice subiect, într-o manieră care să nu impună anumite restricții.  În acele momente trăiesc adesea starea de flux, în care se topesc sentimentele negative și, odată cu ele, și dictatura timpului.

Sursa foto: aici

artist of life

 

tumblr_lyo60r080l1qas1mto2_r1_500

 

a9ef81493786d29c6c26adb4d29f12ca

 

09748188719732ba3d3ee0bb5199bbd7

 

art-freydoon-rassouli-windowtoeternity

 

1_Y9vZYIdvQu4p34QFfob5QQ

 

images

 

200524719000201

 

freydoonrassouli-j

 

f6e7e96eeec8cc387122ffdc83dc1d84

 

Rassouli-Celestial_Union

 

5

 

Rassouli-Bringer_of_the_Dawn

 

4

 

tumblr_puhtr7GZjv1v78bw7o1_1280

 

2

 

3

 

rassouli-03-09-scentoflove

 

tumblr_m3ren3K1UM1qeubbbo1_1280

 

4.1.1

 

tumblr_m3ren3K1UM1qeubbbo2_1280

 

Rassouli-The_Wayfarer

 

17621_609431665755438_893956589_n

 

Publications

 

quote-my-paintings-are-inspirational-for-they-allow-the-observer-to-experience-infinite-viewpoints-freydoon-rassouli-58-55-79

Sursa foto: aici și aici

Tăceri găzduite de doamna Zina.

 

 

kitty

Dragi prieteni de condei, așa cum îmi place să vă numesc, aș dori să știu cum intrați în starea de scris, de flux, de curgere sau cum s-o mai fi numi ea.

Pe mine mă ajută muzica de studiu, de meditație, de concentrare și chiar cea de somn. Toate textele mele s-au născut din muzică, altfel nu aș  putea scrie.

Aștept cu nerăbdare răspunsurile voastre.

pane_e_tulipani

 

Ca la fiecare început de lună, vă recomand un film care mi-a plăcut mult, de data aceasta Pane e tulipani, o comedie din 2000 regizată de  Silvio Soldini, în care joacă Licia Maglietta și Bruno Ganz. Filmul a participat la numeroase festivaluri de film, printre care Festivalul de Film de la Cannes sau Festivalul de Film Internațional de la Toronto.

Vizionare plăcută!

THE PRIESTESS

90de25c68a8be9af1886e522b883c25e

f56c2bda45e90fdb43ab3c367626b9ad

argostan

gr_14

AZERBI

AITHER The Supreme God

LOVING MONARCHY

JESUS THE CHRIST

30c82df9660be37cfaa1bc281751e22b

ISASHEMA fairy goddess of precious stones

Regina Celly

LA ONDINA

ASTROZEL god of self-knowledge

GENIUS WIZARD OF MUSIC

VAYUUU creator genius of butterflies

WIZARD OF THE BIRDS

THOR god warrior

mago marbushprayer

 

profeta

POSEIDON

BATZKUMBAZA II

gr_63

SOLAR SPIRIT

THE SULTAN AND HIS MAGIC PIPE

SONS OF MITRA THE GOD BULL

Fuzzi

20525473_1110846782348482_1813103820761003840_n(3)

Sursa foto: aici

Tăceri găzduite de doamna Zina:

Happy WW!

download (63)

euglena-111.jpg!Large

ArtScans CMYK

ArtScans CMYK

ArtScans CMYK

ArtScans CMYK

ArtScans CMYK

ArtScans CMYK

aurora_ryden_1_1024x1024the_tree_of_lifethe_creatrix

mark 1

ArtScans CMYK

ArtScans CMYK

ArtScans CMYK

ArtScans CMYK

Type = ArtScans RGB : Gamma = 2.000

swirl-girl

mark-ryden-santa-worm-800x800

Type = ArtScans RGB : Gamma = 2.000

91kghsxZPBL._SL1500_

Sursa foto: Google images.

Tăceri găzduite de doamna Zina.

Am descoperit arta Nicolettei Ceccoli cu destul de mult timp în urmă, la Săptămâna Creierului ce a avut loc la Palatul Culturii din Iași în septembrie 2019. Mă documentam despre diferite afecțiuni neurologice, dintre care una, sindromul Capgras, mi-a reținut atenția mai puțin prin descrierea tulburării, și mai mult prin fotografia care însoțea articolul. Este prima imagine dintre cele prezentate aici și cea care m-a condus către universul artistei.

Mi-aș fi dorit să le țin copiilor o lecție cu ilustrațiile ei  din care să le selectez atent pe cele adecvate vârstei lor, dar prevalența imaginilor stranii, ce-mi aminteau de bizareriile lui Mark Ryden și Ray Caesar, m-au oprit să fac acest lucru. Mă gândeam că poate, printre copii vor fi și unii mai pasionați de artă care nu s-ar mulțumi cu ce le-aș fi arătat eu și ar fi căutat lucrările Nicolettei Ceccoli pe google images și ar fi găsit și acele creații ciudate.

Dar de dragul bloggerilor iubitori de artă am decis să vi le prezint aici pe cele preferate. Enjoy!

Nicoletta Ceccoli

nicoletta_ceccoli_beautifulbizarre_017

bb7d3c90dc9e4a38e1892330a1c071dc

3c8147d2ac497c19ec269ca04ce09b5c

NCeccoli-Nascondino

NCeccoli-Love-Will-Tear-Us-Apart

Nicoletta-Ceccoli_Safe-from-Harm

Nicoletta_Cecolli_beautifulbizarre_004

Ceccoli1

Ceccoli4

Nicoletta-Ceccoli-My-Favourite-CostumeNCeccoli-004

 

Nicoletta_Cecolli_beautifulbizarre_002uyyw

 

Sursa foto: Google images

 

 

 

makoto muramatsu

De la I.M. am aflat de o aplicație prin care poți asculta radio din orice colț al lumii plimbând cursorul pe Globul virtual. http://radio.garden/visit/brest/HAF3yFfr?fbclid=IwAR3O_lzZsNp1dXOLAWvPOKQbWI8vhZ_HIQK19tMjhkDyXuAl88EKZ8tqltc.

I.R. mi-a spus că i-a plăcut cartea mea și că-i va face o recenzie. Nici nu aș fi visat la așa ceva, felul în care e primită cartea mea depășește cele mai optimiste scenarii! Mulțumesc mult, I.R.! Abia aștept să citesc recenzia ta ! Ți-ai fi imaginat că vei deveni un recenzent al cărții mele când eram colege de bancă?

K., o fostă colegă de facultate, m-a contactat după mulți ani de când n-am mai știut una de alta. Mi-a scris ceva foarte frumos, că dau din lumina mea și altora prin scrisul meu și că mi-a luat puțină lumină după ce a citit cartea! Mulțumesc pentru tot, K.!

Doamna I., de la București, mi-a spus că a citit cartea și că e mândră de mine. Trebuie să mă smeresc și să nu mi se urce toate complimentele astea la cap. Soluția e la Doamne și la concentrarea pe un alt proiect.

Toporașii văzuți în drumul spre supermarket.

Am descoperit niște podcasturi de psihologie-Mind Architect pe Spotify. Dacă sunteți interesați aveți link aici. 

I-am arătat unei prietene cu ceva timp în urmă pisicile lui Makoto Muramatsu, iar ea le-a cerut elevilor ei să scrie compuneri plecând de la ilustratele artistului japonez. Printre povestirile citite cel mai mult m-a amuzat una despre un pisoi numit Piftel Grăsunel, scrisă de un băiețel în clasa a VI-a. Mi-a amintit de propria-mi copilărie când, în drum spre școală, împărțeam pachețelul cu Cuțu Gras și Cuțu Slab.

T. mi-a permis să postez pe blog compunerea școlarului ei despre Piftel Grăsunel. O puteți citi aici:

piftelAm realizat prima figurină de fetru, o bufniță, după luni întregi de amânare. Când procrastinarea a început să doară m-am pus pe treabă. Se pare că doar așa pot funcționa, trebuie să trec prin faza asta de durere ca să mă mobilizez. Btw, n-am folosit cuvântul procrastinare ca să mă dau rotundă, am depășit demult etapa asta, ci pentru a nu recurge la o repetiție.

Am primit un email de la o prietenă blogger în care-mi cerea permisiunea de a scrie pe blogul ei despre cartea mea.  Mi-a spus că e impresionată peste măsură de ea. Când am scris-o nu m-am gândit nicio clipă că va avea un asemenea ecou. Feedback-ul primit e cu mult peste așteptările mele. Mulțumesc mult, I.C.! Sunt nerăbdătoare să citesc recenzia de pe blogul tău!

I.C. a scris recenzia la cartea mea. M-a emoționat până la lacrimi.  Acum nu mai exist în blogosferă doar prin ce scriu eu pe blog, ci și prin intermediul unei cititoare.  E un sentiment foarte plăcut. Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc, dragă prietenă!

Am redescoperit umorul fin al celor de la Divertis. Ca să scap de eventuale anxietăți ar trebui să-i includ în programul meu zilnic măcar 20 de minute.

Din greșeală am activat un cont foarte vechi de Facebook și am avut marea bucurie de a o găsi acolo pe o prietenă din Arad căreia îi pierdusem urma. Acesta e, clar, un an al regăsirilor! M-am bucurat să aflu că e bine.

O altă amică pe care am redescoperit-o e F.

Am descoperit, dimineață, în zori, un filmuleț cu exprimarea recunoștinței. Îmi doresc să-l ascult cât de des pot. Îl recomand cu drag. I l-am arătat și mamei și l-am urmărit împreună. Dacă vreți să-l urmăriți vă pun aici link. Mai târziu, în aceeași zi, am găsit o înregistrare pe youtube cu I. și am simțit o profundă recunoștință că o cunosc și că ne-am regăsit după atâta vreme.

Am văzut pe youtube un filmuleț cu prietena mea de condei I.D. și am practicat exercițiul de a o privi în ochi recomandat de ea. Dacă am face asta mai des între noi, oamenii, să ne privim profund în ochi și relațiile dintre noi ar dobândi o mai mare profunzime.

Mesajul primit de la prietenul de condei M., care e încântat de aspectul cărții și de felicitarea cu un tablou impresionist pe care i-am trimis-o.

Mesajul copleșitor de la un nou prieten blogger, M., căruia i-am trimis cartea.

Am vorbit puțin cu N., fosta mea colegă de la ultimul job, și i-am recomandat  să-i arate băiețelului ei ilutratorii de carte pentru copii de pe blogul meu.

Am reluat niște cărți de psihologie, am de gând să mă dedic acestui domeniu patru ani de acum înainte, echivalentul unei facultăți de pe vremuri. Citirea lor îmi aduce multă bucurie.

Textul Părintelui Savatie Baștovoi mi-a plăcut mult, chiar dacă intră un pic în  contradicție cu planificarea mea:

Se simte un aer de asceză în lume și acesta e cel mai important lucru care se întîmplă acum. Oamenii se gîndesc la moarte și la mîncare. Au dispărut reclamele idioate la chiloți și ciorapi, implanturi de păr, soluții de slăbit. Oamenii încep să redevină oameni. Unii văd cerul, florile, se gîndesc ce mult înseamnă să le poți vedea. Oare nu asta e dorința umană? Oare nu acesta este sensul? Fără planuri. Ce dor mi-a fost de o umanitate fără planuri! „Ajunge zilei răutatea ei”. Cînd vremea ispitirii va trece, să nu uitați această stare prin care treceți acum. Prețuiți puținul pe care îl aveți, căci este mult.

 

 

 

grand

Ca la fiecare început de lună, și astăzi vă voi recomanda un film care-mi este foarte drag,  The Grand Budapest Hotel, realizat în 2014, de către  Wes Anderson, care e atât regizor, cât și scenarist al peliculei. Distribuția e una foarte generoasă, dacă sunteți cinefil nu se poate să nu găsiți printre actori măcar unul preferat: Ralph Fiennes, Edward Norton, Adrien Brody, Jude Law, Willem Dafoe, Harvey Keitel, Bill Murray. La aceștia se adaugă o coloană sonoră excepțională semnată de Alexandre Desplat, a cărui muzică ați mai auzit-o poate în Fata cu cercel de perlă, film regizat de Peter Webber în 2003. Vizionare plăcută!

Sursa foto: aici

 

evanghelistul Ioan

Din capitolul 3

Convorbirea lui Iisus cu Nicodim

„Și era un om dintre farisei, cu numele Nicodim, care era fruntaș al iudeilor. Acesta a venit noaptea la Iisus și I-a zis: <<Rabbi, știm că de la Dumnezeu ai venit învățător; fiindcă aceste minuni pe care le faci Tu, nimeni nu le poate face dacă Dumnezeu nu este cu el. >>Răspunsu-i-a Iisus și i-a zis: <<Adevăr, adevăr îți spun: De nu se va naște cineva de Sus, nu va putea să vadă împărăția lui Dumnezeu.>>”

<<Adevăr, adevăr îți spun, de nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va putea să intre în împărăția lui Dumnezeu. >>

„…într-atât a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat pentru ca tot cel ce crede într-Însul să nu piară, ci să aibă viață veșnică. Că Dumnezeu nu L-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci pentru ca lumea să se mântuiască printr’Însul. ”

Ioan mărturisește pe Hristos

„Voi înșivă îmi sunteți martori că am zis: <<Nu eu sunt Hristosul, ci sunt trimis înaintea Lui….Acela trebuie să crească, iar eu să mă micșorez. >>”

Din capitolul 4

Convorbirea lui Iisus cu femeia samarineancă

„Atunci a venit o femeie din Samaria să scoată apă. Iisus i-a zis: << Dă-Mi să beau!>>Că ucenicii Săi se duseseră în cetate să cumpere merinde. Femeia samarineancă I-a zis:<<Cum, tu, care ești iudeu, ceri să bei de la mine, care sunt femeie samarineancă…?>>-Pentru că Iudeii nu au amestec cu Samarinenii-. ”

„Iisus i-a răspuns, zicând: <<Dacă ai fi cunoscut darul lui Dumnezeu și Cine este Cel care-ți zice: Dă-Mi să beau! tu ai fi cerut de la El, și El ți-ar fi dat apă vie. >>Femeia I-a zis: <<Doamne, nici găleată nu ai, iar fântâna este adâncă; de unde dar ai apa cea vie?Ești tu cumva mai mare decât părintele nostru Iacob,  care ne-dat această fântână, și el însuși a băut din ea, ca și fiii lui și turmele lui?>>Iisus, răspunzând, i-a zis: <<Tot cel ce va bea din apa aceasta, iarăși va înseta; dar cel ce va bea din apa pe care Eu i-o voi da  nu va mai înseta în veac, că apa pe care i-o voi da Eu se va face într’nsul izvor de apă săltătoare. spre viață veșnică. >>Femeia I-a zis:<<Doamne, dă-mi această apă, ca să nu mai însetez nici să mai vin aici să scot. >>”

„I-a zis femeia: <<Știm că vine Mesia Care Se cheamă Hristos; când va veni El, pe toate ni le va spune. >> Iisus i-a zis: << Eu sunt, Cel care-ți grăiește. >>”

„Între timp, ucenicii Lui Îl rugau, zicând:<<Învățătorule, mănâncă!>>Iar El le-a zis: <<Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o știți…Mâncarea mea este să fac voia Celui ce M’a trimis și să-i împlinesc lucrarea.>>”

„Și mulți Samarineni din cetatea aceea au crezut în El pe temeiul cuvântului femeii care mărturisea: <<Mi le-a spus pe toate câte le-am făcut. >>”

Din capitolul 5

Iudeii căutau să-L omoare, „nu numai pentru că dezlega sâmbăta, ci și pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său, făcându-se pe Sine deopotrivă cu Dumnezeu.”

Iisus le vorbește despre puterea Sa dumnezeiască

„Dar Iisus le-a răspuns și le-a zis: <<Adevăr, adevăr vă spun: Fiul nu poate să facă nimic de la Sine, dacă nu-l va vedea pe Tatăl făcând; căci pe cele ce le face El, pe acestea și Fiul asemenea le face. Căci Tatăl Îl iubește pe Fiul și-I arată tot ce face; și lucruri mai mari decât acestea Îi va arăta pentru ca voi să vă mirați.

Că precum Tatăl îi învie pe cei morți și le dă viață, tot așa și Fiul dă viață celor ce El voiește.

Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata i-a dat-o Fiului, pentru ca toți să-L cinstească pe Fiul așa cum Îl cinstesc pe Tatăl.  Cel ce nu-L cinstește pe Fiul nu-L cinstește pe Tatăl Carele L-a trimis.

Adevăr, adevăr vă spun: Cel ce ascultă cuvântul Meu și crede în Cel care M’a trimis are viață veșnică și la judecată nu va veni, ci s’a mutat din moarte la viață. Adevăr, adevăr vă spun, că vine ceasul, și acum este, când morții vor auzi glasului Fiului lui Dumnezeu, și cei ce vor auzi vor învia.

Că precum Tatăl are viață întru Sine, așa i-a dat și Fiului să aibă viață întru Sine;  și putere I-a dat să facă judecată, pentru că El este Fiul Omului. Nu vă mirați de aceasta; că vine ceasul când toți cei din morminte Îi vor auzi glasul; și cei ce au făcut cele bune  vor ieși spre învierea vieții, iar cei ce au făcut cele rele, spre învierea osândei.>>”

Sursa foto: aici

Această prezentare necesită JavaScript.

A trecut ceva timp de când n-am mai scris un articol din seria Îngerii mei. Celor care nu cunosc textele reunite sub titlul acesta vă pot spune că ele fac referire la acei oameni care mi-au influențat decisiv viața în bine, motiv pentru care consider că întâlnirile cu ei sunt providențiale.

Astăzi voi scrie despre C., o prietenă pe care mi-am făcut-o de puțin timp, dar pe care simt că o cunosc de o viață.

Inițial o știam doar de pe o rețea de socializare, unde C. posta fotografii cu lucruri delicate: un iepuraș mâncând o floare, întâlnirea dintre un ghiocel și o brândușă,  sau, cel mai adesea, buburuze ori bucuruze cum îmi place să le spun. Cred că e potrivită această din urmă denumire, căci ea se potrivește atât cu numele de familie al C.-Bucur, cât și cu bucuria ei de viață.

La un moment dat am vorbit pe Internet, C. mi-a propus să colaborez cu ea în calitate de corector al unor cărți despre autism. Inițial am fost foarte entuziasmată, mă bucuram că găseam oportunități de creștere oriunde. Dar, amintindu-mi de experiența internării mele după ce am corectat o carte în 24 de ore fără pauză, am renunțat cu regret la propunerea ei.

Cu câtva timp în urmă am reluat legătura cu ea pentru a-mi promova cartea și din acel moment viața mea a intrat într-o nouă dimensiune, de parcă aș fi deschis un portal magic.

Când ne-am întâlnit pentru prima dată, am aflat că a fost în liceu cu mine, că mă cunoștea din vedere, dar eu nu o știam  pe ea. Din primele clipe am rezonat imediat, vorbeam aceeași limbă, cum se spune. Ba a fost și un bonus faptul că seamănă foarte bine cu o prietenă dragă care s-a stabilit în Londra și de care îmi este foarte dor. Am avut cu ea un sentiment de privire în oglindă, căci aveam la mine două felicitări pentru doamnele de la Teatrul Luceafărul, iar ea urma să pună la poștă felicitări prietenelor ei. Am aflat că C. e o mare cititoare a blogului meu, știa o mulțime de detalii scrise de mine acolo. M-a topit când mi-a spus că ea așteaptă deja să scriu o a doua carte.

Tot C. mi-a promis că mă vor mai contacta și alți prieteni de-ai ei care să lectureze cartea. N-aveam idee cât de mică e lumea când mi-a spus asta.

Apoi a urmat un moment de uluire totală: am fost apelată de o fostă colegă de clasă, M., căreia C. i-a povestit de cartea mea. M. a vorbit cu alți colegi de-ai noștri doritori să o parcurgă. Inițial am fost reticentă,  pentru că am povestit în ea întâmplări extrem de personale, pe care aș fi preferat să le citească niște persoane necunoscute. Dar mi-am dat seama că aici e intervenția destinului și am lăsat lucrurile să curgă fără să mă mai împotrivesc.

Datorită implicării lui C. și a lui M. domnul diriginte și 9 foști colegi de liceu s-au arătat interesați de cartea mea.

Când am văzut lista cu potențialii cititori a urmat un sentiment de recunoștință copleșitoare. Față de unii dintre acei colegi m-am purtat urât în liceu și de-a lungul anilor am cărat cu mine povara sentimentului de culpabilitate. În sinea mea îmi doream să-i întâlnesc pentru a le cere scuze. Chiar în carte este un pasaj în care povestesc despre acest lucru.

Ceea ce nici C., nici M. nu aveau să bănuiască atunci când s-au oferit să mă susțină e faptul că ele, împreună cu cei 9, m-au ajutat să las în urmă trecutul și să mă bucur de prezent. Da, bucur. Bucur, ca numele noii mele prietene. Un nou înger care a adus o suită întreagă după ea și cărora le dedic, la finalul acestui articol, textul Devenire:

Înger al meu
pe care cândva
te acuzam
pe nedrept
că stai
mereu
cu spatele
la mine
Știu acum
că tu de fapt
stăteai
tot timpul
față către față
și eu eram
cea care
privea din unghiul
nepotrivit.

 

 

 

 

 

mărțișoare

Corona-Necorona, mi-am văzut mai departe de notarea bucuriilor.

O prietenă scriitoare mi-a cerut adresa pentru a-mi trimite în dar trei cărți de-ale ei. Eu aveam două din care am citit una. Mulțumesc mult pentru darul tău, dragă C.!

Un moment de fericire pură când am văzut cartea mea în varianta palpabilă. Am strigat de bucurie!

Grija prietenei mele V. față de mama.

Acel moment în care îți faci o prietenă nouă cu care rezonezi de parcă v-ați ști de o viață și-ți dai seama că a fost un înger trimis de Dumnezeu ca să atenueze rănile din suflet. Ea m-a emoționat prin implicarea față de proiectul meu, eu am emoționat-o trimițându-i poezia despre îngerii mei numită Devenire. Mulțumesc pentru tot, dragă C.!

Draga mea prietenă de condei Ana Sylvi, o constantă cititoare a textelor mele despre lecțiile de artă, mi-a dedicat în a treia zi de primăvară o poezie minunată numită Cântec de primăvară, pe care o puteți citi aici: 

Comentariile frumoase ale bloggerilor la textul De la Peștișorul de aur la arta Laurei Diehl.

Mama i-a spus lui Kotik în glumă Koticâț.

Am contactat-o pe o doamnă profesoară din gimnaziu și mi-am cerut iertare că am fost un copil-problemă. Ce frumos mi-a răspuns domnia sa: Niciun copil nu e vinovat ca să mă supăr la nesfârșit. Mi-a luminat ziua!

Am dus mărțișoare făcute de mine doamnelor de la Teatrul „Luceafărul”. Doamna directoare a fost foarte drăguță, ca de obicei, și mi-a oferit un calendar și o invitație la o premieră. Am dat invitația unei fetițe din bloc care a fost cu mama ei la teatru și s-a bucurat foarte mult.

Întâlnirea cu C., pe care o știam de pe Facebook și cu care am aflat că am fost colege de liceu, deși eu nu o știam pe ea. Mi-a oferit niște momente memorabile, era foarte la curent cu activitatea mea de pe blog și a fost foarte plăcut să interacționez cu o cititoare de-a blogului meu. Mi-a spus că așteaptă deja să scriu o a doua carte. Replica ei a fost unul dintre darurile zilei.

În aceeași zi fosta mea colegă de bancă din liceu m-a contact după ce n-am mai știut una de alta de peste 20 de ani. Ne-am amintit de prostiile pe care le făceam în adolescență și am avut sentimentul că parcă ar fi trecut doar o zi de când n-am mai vorbit cu ea. Te îmbrățișez, dragă I. !

Trezvie: Dumnezeu îmi trimite în cale îngeri ca să-mi facă despărțirea de mama un pic mai suportabilă.

Povestindu-i prietenei mele C. despre cartea mea, ea mi-a spus: Tu ai plantat  sămânța și a ieșit floarea și acum au venit albinuțele și au înmulțit floarea ta. Ce drăguuuț!

Un moment copleșitor când am văzut lista cu cei 10 minunați care au comandat cartea. Doamne, ce-am mai plâns!

Nu-mi imaginam ce împlinire o să-mi aducă publicarea cărții! Intuiam că asta e calea pentru mine, dar ceea ce a urmat mi-a depășit toate așteptările. M-a vindecat de dependența de a cumpăra cărți franțuzești, nici nu mă mai interesează ce se aduce la magazin, am lăsat în urmă cercul întunecat cum spunea N. și am intrat în cercul de lumină. Mulțumescu-ți Ție, Doamne!

Întâlnirea emoționantă cu M., o fostă colegă de liceu. M-a impresionat privirea ei blândă și familiaritatea dintre noi.

Dialogul cu domnul diriginte.

Câteva zile de plutire în care am interacționat cu viitorii cititori ai cărții mele.

O veche prietenă de la Talpalari  m-a rugat să-i promovez pagina ei cu cutii pentru flori și maimuțica din mine a spus: ia să-mi fac și eu o pagină cu handmade-urile mele! Că e păcat să stea neștiute prin computer. Ia să le scoatem noi la lumină!  Și m-am pus pe treabă.

Cât timp am căutat handmade-urile prin computer, am dat peste tot felul de minunății- amintiri de la after-school, mozaicul de la biserică făcut împreună cu M.N, un copăcel fotografiat pe fundalul paginii cu autograf de la Sabin Bălașa etc

Această prezentare necesită JavaScript.

Ce bine le zice fătuca asta, Mădălina Pavăl: https://www.youtube.com/watch?v=jl9Rc9Jt9uc.

Întâlnirea de multă vreme așteptată cu  A., care s-a gândit să-i ia și mamei o floricică, ba chiar m-a invitat la cofetărie, deși eu trebuia să fac asta ca mulțumire că a cumpărat cartea.

Un blogger prieten s-a oferit să-mi editeze mai bine textul. Probabil că voi mai scoate niște exemplare, așa că inițiativa lui îmi va fi de mare folos. Mulțumesc mult, M.!

Am copiat dintr-o agendă într-un fișier Word reflecțiile mamei, atât de prețioase, încât să le am în două locuri, ca back up.

Surpriza pe care mi-a făcut-o C.E., mi-a editat o fotografie pe tema Atelierului de pe divan. Luminițele dau un aer ludic imaginii, fapt ce se potrivește cu figurinele realizate. Mulțumesc mult, C.!

Reluarea legăturii cu I. mi-a declanșat memoria afectivă și-mi aduc aminte tot felul de întâmplări legate de ea, pe care le-a uitat. Uite-așa o fac să-și recupereze amintirile adolescenței. În sfârșit amintirile astea folosesc la ceva.

Am interacționat cu o fostă colegă de serviciu extraordinară E. pe care abia acum am cunoscut-o cu adevărat. Noi ne știam doar din vedere, nu comunicam una cu alta căci lucram pe campanii diferite. Îi plac, la fel ca mamei, caii, și am de gând să-i trimit fotografii faine cu cai ori picturi precum cea a lui Walter Crane, numită Caii lui Neptun.

Am vorbit cu G. și mi-a spus că se regăsește în pasaje din cartea mea. O fi bine, o fi rău?

Virusul ăsta a avut și un efect benefic, m-am gândit la tatăl meu și l-am sunat să-l previn să nu atingă suprafețele de inox, pe care corona rezistă cel mai mult( circa 20 de zile). Gândul la el m-a făcut să-mi dau seama că, în ciuda a toate, am niște sentimente față de el. E un pas înainte de la scrâșnirea dinților la grija asta.

Naturii nu-i pasă de nimic, copăceii înfloresc minunat ca în fiecare an.

Nicio zi fără acatiste de tot felul și fără….Firma! Acestea două sunt antidotul împotriva temerilor legate de Corona…În ciuda a tot, în ciuda virusului și a bolilor noastre am făcut un pic de Karaoke.

 

 

 

i-like-i-dont-like-pablo-2-638

Încă de când am văzut filmul Amélie mi-am dorit să fac o listă cu lucruri care-mi plac. Însă abia când am văzut această invitație la un blogger mi-am notat-o. Vouă/dvs ce vă place?

Îmi place somnul prelungit.

Îmi place torsul pisicilor.

Îmi place să trimit felicitări.

Îmi place voluntariatul cu copiii.

Îmi place să le insuflu copiilor dragostea pentru artă.

Îmi place că visul vieții mele a devenit o realitate palpabilă.

Îmi place pepenele.

Îmi place momentul acesta.

Îmi place verdele crud al copacilor din luna mai.

Îmi plac replicile imprevizibile.

Îmi plac filmele de artă.

Îmi plac amintirile legate de bunica mea.

Îmi place să studențesc chiar și la 40 de ani.

Îmi plac ideile interesante ale mamei pe care le notez școlărește într-o agendă.

Îmi place răsăritul soarelui la mare.

Îmi place liniștea ce e uneori în biserică.

Îmi plac sincronicitățile, de fapt nu doar îmi plac, ci le ador de-a dreptul.

Îmi place când Dumnezeu îmi ascultă rugăciunile.

Îmi plac oamenii empatici și jucăuși.

Îmi place când mă contactează o prietenă veche de care n-am mai știut nimic de ani buni.

Îmi place primul pluș primit de la un băiat.

Îmi plac cuvintele, nu vorbele.

Îmi place să descopăr artiști noi.

Îmi plac tururile ghidate din Iași.

Îmi place Barcelona.

Îmi place albastrul.

Îmi plac rochiile.

Îmi plac bloggerii.

Îmi place anatomia creierului.

Îmi plac cei patru C: ciocolata, călătoriile,  copiii și cărțile.

Îmi place să merg desculță pe malul mării sau pe iarbă.

Îmi plac limbile străine.

Îmi plac Macondo și Melchiade.

Îmi plac oamenii în preajma cărora cresc.

Îmi place să fac creații handmade.

Îmi place muzica de film.

Îmi place sentimentul de împlinire pe care îl am când scriu, când se topesc toate trăirile negative.

Îmi place că tu, cel/cea care ai parcurs această listă, ai ajuns până la final.

Listă inspirată de bloggul https://viataoperadearta.wordpress.com/.

Mulțumesc, Ane, că prin blogul tău, faci lumea mai frumoasă.

Vouă ce vă place?

Sursa foto: aici

 

 

Dragă cititorule,

Dacă ar veni la tine Peștișorul de aur și s-ar oferi să-ți împlinească trei dorințe, care ar fi acelea?

Cu această întrebare i-am introdus pe cei mici în lumea Laurei Diehl, o artistă din Statele Unite care de peste 15 ani e ilustratoare de cărți pentru copii și adolescenți.

1

Am avut ca punct de plecare o lucrare de-a ei în care o tânără îmbrăcată în kimono hrănește niște peștișori bioluminiscenți. Copiii au presupus că e vorba de meduze, urme de lumină, licurici, stele de mare, alge, pești.

cherryblossomspirits_det1

La întrebarea amintită ei au răspuns astfel:

Eu îmi doresc o pernă pufoasă cu paiete, un lego și o păpușă LOL.(A.)

Aș vrea un aparat dentar, să fiu polițistă, să mă cheme Maria. (M.)

Eu aș vrea o mașină, să iau FB la școală și să merg la mare.( M.)

Eu vreau să fiu elevul săptămânii, să iau FB+, să fiu cântăreț.( D.)

Eu îmi doresc să zbor, ca mama și tata să se împace, îmi doresc să fiu șef ca pompier.(L.)

Trebuie să precizez că lui L. i-am cerut acordul de a scrie răspunsul său, dat fiind caracterul foarte personal al acestuia.

După citirea dorințelor copiilor, dintre care unele ar fi probabil exprimate și către Moș Crăciun, iar altele se referă la viitoarele profesii ale copiilor,  am trecut la prezentarea Powerpoint despre arta Laurei Diehl.

La vederea felinei uriașe din Lampionul pisicii, o fetiță(A.) a exclamat: Vai, Doamne, mi-ar fi frică dacă aș vedea o pisică atât de mare! Artista comentează astfel ilutrația sa:

4

M-am folosit de Cântecul de leagăn al macului pentru a le explica copiilor cuvintele destinatar și expeditor, spunându-ne că noi, atunci când îi scriem lui Moș Crăciun, suntem expeditori, iar Moșul e destinatarul. Exemplul meu a dus la o dezbatere aprinsă cu privire la existența acestuia, unii copii spunând că nu există, iar alții afirmând contrariul: Ba da, există, mi-a adus o pernă LOL!; Există, pentru că n-are cum să aibă atât de mulți bani să cumpere jucării la toți copiii.

5

I-am întrebat unde duce portalul din Vârtejul de stele, iar ei au răspuns:

6

Portalul duce către Polul Nord, Polul Sud, în spațiu și acasă. (D.)

Portalul duce în spațiu, la țară, acasă. (M)

Eu cred că portalul te duce în lumea ta sau în trecut ori în Rai. (L.)

Portalul duce în spațiu, în altă țară, la mare, în pădure și la persoana de care îți este dor. (A.)

Eu cred că portalul duce în Univers, acasă și oriunde vrei. (M.)

Pe fetițe le-am întrebat dacă le-ar plăcea să aibă un colier din stele și au răspuns în cor: daaaa!

Pe la jumătatea prezentării am vrut să știu dacă micuții s-au plictisit, iar A. a răspuns: Nuuuu, ne  place foarte mult! Aș sta până noaptea să învăț așa ceva. E foarte interesant! Aș vrea să continue până noaptea toată ziua asta!

Când le-am arătat desenul Steaua de la țărm le-am propus să-și imagineze un dialog între fetiță și băiat.

S, o copilă de 7 ani care joacă șah și-a imaginat acest schimb de replici dintre cei doi:

Ce cauți aici? De unde ai venit?

-Am venit dintr-o stea de mare.

-De ce vrei să lovești cu găleata steaua de mare? Ar trebui să fii mai bun.

M. la rândul ei a creat un joc de rol în care băiatul o complimentează pe fetiță, spunându-i: Ești foarte frumoasă, iar aceasta îi mulțumește, de unde trag concluzia că  M.  e un copil  binecrescut.

7

O altă ilustrație de la care am pornit pentru a-i întreba pe copii ce dialoguri cred ei că au loc între personaje este Procesiunea iernii. 

8

A. își închipuie un schimb de replici între fetița de pe ponei și copaci:

Voi de unde ați apărut și cum ați prins viață?

-Ne-am deghizat așa, a avut loc o magie…

Versiunea S. de dialog dintre pomii înzăpeziți mă uimește pur și simplu:

-Oare cum am devenit oameni?

-E incredibil să trăiești!

Chiar dacă nu sunt eu Peștișorul de aur sau Moșul le-am împlinit la final dorința de a avea ca amintiri câteva reproduceri după arta Laurei Diehl.

După o astfel de oră  am rămas cu gândul la ultima replică a S. –E incredibil să trăiești! și am repetat-o uluită în sinea mea.

Sursa comentariilor artistei aici

 

jupiter

Așa după cum v-am promis, la începutul fiecărei luni vă voi recomanda un film care m-a impresionat și în care cred eu că merită să investiți un pic din timpul vostru/dumneavoastră. Astăzi vă propun să vedeți Jupiter’s Moon, un film de dramă maghiar din 2017 regizat de Kornél Mundruczó ce a  concurat pentru Palme d’Or în secțiunea principală a competiției la Festivalul de Film de la Cannes 2017(Wikipedia)

Vizionare plăcută!

În această perioadă, în care am aflat că boala mamei a recidivat, am avut sentimentul că dintr-o dată culorile au părăsit viața mea și că mă mișc greoi într-o lume alb-negru. Și totuși m-am străduit să-mi notez bucuriile, chiar dacă acestea și-au pierdut din intensitatea pe care o aveau de obicei. Iată-le:

M.N. a primit felicitările de la mine.

M-am întâlnit cu M.L. și cu N.P. și le-am oferit jocul Le jeu de l’amour et du hasard. 

Am mers la doamna M. și i-am oferit un dar pentru ziua fetiței domniei sale.

Noi rățuște adorabile văzute pe pod.

Am citit nuvela fantastică Tangențial a lui Petru. Mi-a plăcut mult!

Am scris articolul despre arta pictorului rus Victor Nizovtsev. Dacă doriți să-l citiți aveți linkul aici.

Am avut ora de artă despre Victor Nizovtsev cu cei mici. A fost extraordinară, la sfârșit copiii au aplaudat, lucru care nu s-a mai întâmplat niciodată până acum.

Întâlnirea cu A.Z., căreia eu îi spun cu drag Solaris, a fost extraordinară. Am multe de învățat de la ea, deși e cu 15-20 de ani mai tânără decât mine. De la ea am aflat un citat foarte frumos, al lui Isidor Pelusiotul: Scrie răul pe apă. 

Kotik s-a ascuns în dulap și când am strigat după el ne-a răspuns. Ce drăguț!

C. a primit felicitarea de la mine chiar de ziua ei.

Am descoperit o nouă artistă, pe numele ei Ruth Sanderson. Trei lucrări m-au impresionat în mod deosebit:

O veche prietenă (V.) m-a contactat după mulți ani în care nu am mai comunicat și i-a trimis mamei un dar copleșitor. Mulțumim mult, dragă V.! Ea a apărut la timp pentru a face niște schimbări benefice pentru sănătatea noastră. Gestul său frumos se potrivește perfect cu ziua de naștere a mamei care va avea loc în curând.  Cum le potrivește Doamne pe toate!

M-am întâlnit cu mama chiar pe podul de unde privim de obicei rățuștele. Ea venea din direcția opusă și mi-a vorbit încântată de cele patru rațe pe care tocmai le văzuse.

Am descoperit o nouă artistă extraordinară pe care o voi prezenta copiilor: Laura Diehl.

Această prezentare necesită JavaScript.

În plimbările mele solitare am văzut trei Kotici(trei pisici care seamănă cu Kotik). Fiindcă erau nu departe de locuința noastră am presupus că sunt rude cu Kotik. Mama și eu le spunem verișori.

De fiecare dată când am în farfurie hrană sănătoasă mă gândesc cu recunoștință la prietena mea V.  și la faptul că datorită ei am făcut niște schimbări radicale în alimentație. Mulțumesc, V. !

O abordare diferită…

Cândva, pregătindu-mă pentru orele de artă cu cei mici, am fost la xerox să scot niște reproduceri după picturi de-ale lui Tonitza. Una dintre ele nu fusese printată cum trebuie, așa că angajatul a rupt foaia cu pictura într-o secundă și a aruncat-o la gunoi. Am plecat de acolo răvășită. Nu-mi puteam imagina cum cineva e atât de insensibil la artă.

Recent însă, am mers la xerox pentru a scoate două picturi de-ale lui Victor Nizovtsev cu îngerași și baloane de săpun. Am dat peste o doamnă care mi-a spus că fetiței ei îi plac baloanele și am știut că de data asta picturile artistului nu vor mai fi aruncate în neant. Am fost atât de bucuroasă de reacția doamnei, că i-am scris pe o foaie numele pictorului și am promis să revin și cu alte minuni pentru a i le arăta fetiței sale.   

După câteva zile de la aflarea diagnosticului mamei, când nimic nu mai părea să mă bucure, am primit vești de la prietenele mele cărora le-am trimis felicitări și mărțișoare.  M-am bucurat mult, căci de sărbători plicurile mele nu au ajuns la toată lumea, așa că am decis să fiu un vestitor al primăverii timpuriu.

Sugestiile de traducere foarte faine ale M.N. la textul de pe blogul Laurei Diehl. Mulțu, M.N.!

Ajutorul primit de la C. pentru a scăpa de sublinierea cu roșu a cuvintelor în Powerpoint. Mulțu, C. !

Am terminat Powerpointul despre Laura Diehl, abia aștept să-l arăt copiilor!

Am primit un dar neașteptat din partea prietenei mele A.

Am  făcut o donație pentru A., o fetiță bolnavă de cancer.

Am urmărit-o la televizor pe Monica Davidescu povestind o întâmplare din copilăria ei, în care era învățată că trebuie să li te adresezi cu sărut-mâna celor în vârstă. Pentru că avea un câine foarte bătrân, de vreo 18 ani, i se adresa cu sărut-mâna, Ursică! Atâta ne-a trebuit, mamei și mie, să rostim de n ori sărut-mâna, Ursică! deoarece am avut demult la țară un câine cu acest nume. Apoi am continuat cu Sărut-mâna Domnul Kotik, Sărut-mâna, Lemurica…

La vreo lună după ce i-am adresat scuzele mele unei doamne profesoare de gimnaziu, căreia i-am vorbit urât în urmă cu vreo 25 de ani, am primit răspuns din partea domniei sale că nu-și amintește nimic. Am plâns cu lacrimi de bucurie și am scăpat de sentimentul de vinovăție care m-a chinuit atâția ani. De-aș putea să contactez și alte persoane pe care le-am supărat!

Întâlnirea cu draga mea N, al doilea meu mentor foarte important. Cum a făcut ea lumină în mintea mea când acolo era doar negură!

Ora de artă cu copiii a ieșit foarte bine. Au participat trei fetițe foarte încântate de ceea ce vedeau. Una dintre ele a exclamat: Aș vrea ca această zi să dureze toată noaptea! Ce să-ți mai dorești?

Domnul coordonator al centrului mi-a oferit o enciclopedie și o carte cu mai multe povești Disney. Și uite-așa, deși am decis să nu mai merg la magazin să-mi cumpăr cărți franțuzești la prețuri infime, am venit totuși cu cărți franțuzești acasă.  Se pare că și de data asta am primit ce-mi doream cu ardoare, căci făceam de multă vreme curte acelei enciclopedii.

Am descoperit artista Kinuko Y. Craft, care merită toată atenția. Vă pun aici link, poate doriți să-i vedeți lucrările.  Prin stilul ei mi-a amintit de o iubire mai veche, Gustave Moreau. Vă invit să-i vedeți câteva picturi.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Trandafirii, felicitarea și mărțișorul oferite doamnei M. Am ținut cont de ceea ce spunea o doamnă profesoară din facultate despre teoria egoismului cadoului. Adesea cumpărăm cadouri care să ne placă nouă, fără să ne gândim nicio clipă la preferințele celuilalt. Dacă ar fi după mine aș oferi în dar numai flori micuțe, de genul lăcrămioarelor, al brândușelor, al ghioceilor de pădure sau al freziilor. Dar știam că doamnei îi plac foarte mult trandafirii, așa că am făcut o alegere conformă cu gustul domniei sale.

Și gata, iarna calendaristică aproape s-a dus.

O primăvară de poveste, minunaților!

 

 

 

 

Bună, dragii mei! Vă rog mult să o pomeniți pe mama în rugăciuni. Chiar azi, de ziua ei, a aflat că boala a recidivat. Vă mulțumim!

Așa după cum v-am promis, la începutul fiecărei luni vă voi recomanda un film care m-a impresionat și în care cred eu că merită să investiți un pic din timpul vostru/dumneavoastră. Astăzi mă voi opri asupra peliculei din 2011 numită Corpo Celeste și regizată de aceeași Alice Rohrwacher, care a realizat filmul pe care vi l-am recomandat luna trecută, Lazaro Felice. Vizionare plăcută!

corpo-celeste

La întâlnirea la care le-am vorbit copiilor despre arta lui Nizovtsev am privit fascinată cum raiul din picturile artistului s-a întâlnit cu raiul din privirile celor mici.

Pentru a-i introduce în lumea lui V.N. i-am întrebat pe aceștia dacă le-ar plăcea ca în loc de pat să doarmă în pălăria bunicului sau pe peștișorul de aur, iar un băiețel, E., a răspuns: dacă e confortabil aș dormi perfect. Mai ales să fie un peștișor de aur care să te iubească foarte mult.

Această prezentare necesită JavaScript.

Tot el, observând frecvența cu care acest personaj din povești apare alături de bunici și nepoți,  a adăugat: cred că peștele auriu și magic e cel mai bun prieten al lor.

Când i-am întrebat ce le citesc bunicii nepoților, copilașii au răspuns în ton cu timpurile în care trăim, când la mare modă e Harry Potter, sau potrivit zonei noastre geografice, referindu-se la povești de Ion Creangă. Un răspuns interesant a dat L.: eu cred că le citesc cărți de pe vremea lor ca să le împărtășească cu ei, iar E. mi-a mărturisit că a scris câteva poezii dedicate mamei sale.

Pentru că în multe tablouri nepoții sunt reprezentați dormind i-am stimulat pe copii să-și imagineze ce visează aceștia. Iată comentariile lor:

Această prezentare necesită JavaScript.

  • Visează că bunicii citesc o poveste de noapte bună.
  • Visează ce o să se întâmple mai târziu sau momentele în care s-au născut ori după ce s-au născut. (L.)
  • Visează că sunt în spațiu.
  •  Eu cred că visează că se îmbrățișează.
  •  Eu cred că bunicii lor au murit și nepoții îi visează.
  • Visează că sunt într-o lume în care orice e posibil. (C.)
  • Visează că sunt pe broaște. E cel mai tare vis să dormi pe pește sau pe broaște. Ar fi visul meu îndeplinit. ( E.)

Am continuat să le incit creativitatea arătându-le picturi în care bunicul are asupra sa un set de chei și am vrut să știu ce cred ei că deschide cu ele. Acestea sunt câteva frânturi din imaginația lor:

Această prezentare necesită JavaScript.

  • Bunicul deschide cu cheile lumea de basm, o ușă de aur, o ușă cu îngeri. (A.)
  • Bunicul deschide o ușă portală și mai deschide o ușă către o lume de povești. (A.)
  • Bunicul deschide o ușă către copilărie și către o lume de învățat. (S.)
  • Bunicul deschide o ușă către laboratorul de jucării. (L.)
  • Eu cred că bunicul deschide ușile caselor, ale blocurilor și a Raiului. (M.)
  • Bunicul deschide căsuțe de ciocolată, un lac fermecat, o țară magică. (D.)
  • Bunicul deschide căsuțe din copac, castele, blocuri, comori. (G.)

Privind autoportretul în care pictorul s-a reprezentat pe sine desprins de sol, un băiețel, C., și-a imaginat că acesta e în spațiu, văzând toate planetele și împreună cu materialele de construit pe care le are pentru mai multe picturi. Și vede așa, de aproape, tot Pământul.

autoportrete

La vederea sirenelor lui Nizovtsev, o fetiță a remarcat că seamănă cu personajul animat Neînfricata, cu care au în comun părul roșu și atât de creț.

sirene

Cei mici au îndrăgit foarte mult îngerii care țineau în mâini pepene foarte bun și suculent, imaginea în care nepoții dormeau pe acel pește, pictura în care copiii călăreau o broască. E. a mărturisit: îmi place super mult ce-a făcut acest pictor pentru copii, îl apreciez extrem de mult și îi doresc sănătate și să continue să picteze, iar o fetiță, S., a concluzionat: mie mi-a plăcut cam tot.

Această prezentare necesită JavaScript.

Dacă artistul ar fi fost de față la ora de artă dedicată lui ar fi fost încântat căci la final copiii i-au aplaudat picturile, fapt fără precedent la aceste lecții.

Sursa foto: google images

 

 

 

 

 

Dacă m-ar întreba cineva cum arată fericirea aș răspunde fără ezitare: ca în picturile artistului rus Victor Nizovtsev. E genul acela de fericire pe care vrei să o împărtășești cu alții și de care ai parte dacă închizi pentru un timp ochii de adult și-i deschizi pe cei de copil.

Lumea sa e cea a peștișorului de aur, a sirenelor care adună perle din adâncurile mării, a îngerilor care cântă la flaut sau fac baloane de săpun ori a arlechinilor.

 

Peștișorul de aur e uneori multiplicat și îl găsim în cele mai surprinzătoare locuri: în pălăria bunicului,  așezământ de pe care bunicii le citesc povești nepoților, culcuș pentru cei mici.

Îngerii sunt reprezentați diferit, ori ca fetițe și băieți, ori ca adulți, dar și unii, și alții creează magie prin prezența lor.

îngeri 1.png

îngeri 2

îngeri 3.png

Chiar și toamna e înaripată, artistul surprinde însuși zborul, în autoportretele sale se pictează adesea levitând deasupra pământului.

În acest univers al copilăriei, bunicii omniprezenți  sunt responsabili de fericirea nepoților și nu degeaba se spune despre ei că „împrăştie un fel de praf de stele peste vieţile celor mici”. (Alex Haley)

Bunicul e reprezentat mereu zâmbitor, luminos, vestimentația  sa e în ton cu culorile calde ale copilăriei, el are o vestă cu diferite modele florale, un mod de a spune poate, că în preajma bunicului e primăvară mereu.

58191c1d6cb2bff590f99bbb89f4a957

Acesta e  însoțit de de peștișorul de aur, de păsări viu colorate,  pălăria sa e cuibar sau casa luminată a pițigoilor.

Cheile pe care le are mereu asupra sa ne duc cu gândul la alte tărâmuri fermecate la care el are acces. Bunicului îi pasă de micile necuvântătoare înaripate, pentru care a construit căsuțe. El păstrează câteva din atributele arlechinului și are uneori aripi.

Bunica e reprezentată cel mai adesea citind povești, tricotând ori servind ceai în timp ce  ascultă povestea de seară a Bunicului. Uneori are aripi de înger, la fel ca acesta.

Bunicii fac cu rândul în a-i ajuta pe copii să așeze Luna și stelele pe firmament în fiecare seară și inițiază un cerc de lectură cu nepoții într-un…cuibar. De altfel, frecvența cu care apar cărțile de povești în lucrările lui Nizovtsev ne face să credem că bunicii le citesc nepoților în fiecare seară înainte de a adormi.

moon 3

the moon 2

cerc.png

Personajele sunt cam aceleași, dar trec pe rând dintr-un plan mai îndepărtat în plin plan.

Pe târâmul intermediar între vis și realitate, casele devin brioșe, ouăle nu sunt în poiată, ci în pălăria bunicului,  mijloacele de deplasare sunt neobișnuite, precum o patină, întâlnim chiar și o piramidă acrobatică formată din…broaște.

Acțiunile se repetă de la tablou la tablou, însă felul în care artistul grupează detaliile face ca fiecare lucrare să fie unică și irepetabilă. Personajele lui citesc, dorm, așază Luna pe cer, fac baloane de săpun și… ne vrăjesc.

 

 

(Text dedicat bunicii mele paterne S.)

DSCN7103

Am răspândit felicitări de Crăciun în toată lumea, am avut un sentiment așa de fain la gândul că toți omuleții cărora le-am scris vibrează în sufletul meu!

Darurile de la M. m-au copleșit, m-au emoționat, m-au încântat! Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc, M.!

Dragile mele A. și A. mi-au oferit un șirag de metanii de o frumusețe incredibilă, cu mărgele de sticlă în degradé de la albastru deschis la alb. Vă mulțumesc mult!

A. mi-a dat șansa ca prin darul ei să-l bucur pe prietenul blogger Petru și să cumpăr cartea scrisă de el, Metamorfoza.

Metamorfoza

O surpriză foarte plăcută: Petru îmi oferă în dar cartea lui numită Planeta Paradis. Nu-mi pot imagina un cadou mai frumos decât o carte!

În plină iarnă, eu încă lăcrimez ascultând-o pe Paula cântând Ploaie în luna lui Marte…Hm, timbrele felicitărilor aveau o schiță cu Nichita…Cum se leagă toate în mod tainic!

Abia am aflat de o colaborare dintre Paula și Laura Bretan, nu mi-a venit să cred că ele cântă împreună! Mulțumesc, A.U., că m-ai făcut să cunosc muzica Laurei Bretan!

În aceeași zi am aflat de o colaborare între Paula și Eugen Doga! Fusesem la concertele lor, dar individuale. Nici nu-mi puteam închipui ceva mai frumos! Dacă-i mai ascultam mult puteam deveni o bocitoare cu acte în regulă. Aveți aici link dacă vreți să ascultați minunea: https://www.youtube.com/watch?v=tumJbuUGZO4

doga seling

Am contactat o doamnă profesoară din gimnaziu față de care am greșit foarte mult și mi-am cerut scuze după aproape 25 de ani. A fost un sentiment eliberator, sper să-mi răspundă, dar chiar și dacă nu o va face voi avea mulțumirea că i-am spus că acum, ca adult, o apreciez foarte mult, nu ca atunci, când eram un copchil descreierat.  Probabil dacă mi-aș cere scuze față de toți oamenii cărora le-am greșit aș simți adevărata eliberare.

Am citit un articol despre un tânăr care a salvat o capră neagră cu piciorul rupt cărând-o în rucsac. E o bucurie să vezi că mai sunt oameni aici, sub cer. ❤

capra-neagra-cu-piciorul-rupt-carata-intr-un-rucsac-in-rasnov

Și a fost conferință cu domnul Dan Puric, Doamne!!! ❤ ❤ ❤ Am mai rămas într-o stare de plutire pentru câteva zile și intenționez să-i ascult din nou conferința până o să o știu pe dinafară. Am reținut ideea lui Dem Rădulescu referitoare la oamenii din public: nu se știe dacă prin ochii unui copil de opt ani nu te privește însuși Dumnezeu. În urma conferinței mi-am amintit de momentul în care am schimbat câteva cuvinte cu domnul Dan Puric  acum mai mulți ani la sfârșitul unui spectacol și cât de frumos și înduioșător mi-a vorbit și mi-a oferit  din timpul său, deși nu se simțea deloc bine.

Dan-Puric-959x550

Muzică nouă mă cântă, curge prin mine, copleșitor, sfâșietor, și totodată încântător. Cum ar spune Darren Hayes: All these mixed emotions we keep locked away like stolen pearls! 

Mama mi-a cumpărat o rochie foarte drăguță.

Am făcut schimb de daruri cu doamna M. Unul din cadourile de la domnia sa mi-a amintit de primul meu breloc, pe care mi-l cumpărase mătușa mea când eram în clasa a VIII-a. Mulțumesc, doamna M.!

O fostă colegă de facultate mi-a promis că mă învață să fac niște figurine handmade foarte faine.

Într-o zi în care am așteptat o oră tramvaiul și eram foarte nervoasă am văzut niște ghirlande atârnate la ștergătoarele unui tramvai și imaginea asta mi s-a părut foarte comică, fapt ce m-a mai calmat.

Am avut, pentru a doua oară în viață și pentru câteva clipe un sentiment de…eternitate și de n-are-cum-să-se-întâmple-nimic-rău.

Am început să citesc cartea despre Cuviosul Paisie Aghioritul, primită în dar de la M. Îmi place foarte mult, e liniștitoare și dătătoare de trezvii.

pr paisie

O veste bună de dimineață: M. a primit coletele de la mine. În sfârșit m-am liniștit, scenarita nu-mi dădea pace.

Mi-am luat o vacanță muzicală de câteva zile. Mi-a curs prin vene toată  muzica adolescenței.

Am descoperit un nou cântec uau: Byron feat. Lucia-Continuum. Și apoi altul: Consumatori de vise. Iar de zăpăciții care formează duetul 2 Cellos ce să mai spun?

Am ascultat interviul prietenei mele N., al doilea mentor al meu foarte important,  și a fost o mare bucurie să o reaud, azi o voi și vedea. Apreciez curajul cu care își arată vulnerabilitățile pentru a-i ajuta și pe ceilalți să se deschidă.

Am mers la N. să-i ofer un mic dar și m-am bucurat mult că am văzut-o.

În sfârșit am avut un somn odihnitor după mai multe nopți de insomnie.

Am reluat legătura cu o fostă colegă de facultate căreia i-am trimis cartea mea în format electronic și ea mi-a spus că-i place nespus și că-i este de folos. Ce bucurie mai mare aș putea avea?

Am găsit materiale foarte faine pe Impariamo l’italiano.

80387271_10161271929028125_5101220721468637184_n.jpg

Bucuria imensă de a susține indirect o cauză umanitară. Mulțumesc, doamnei M. și I.R. pentru aceasta.

Discuția telefonică pe care am avut-o cu draga noastră J.

O sincronicitate care m-a bulversat găsită pe o rețea de socializare : o fotografie cu un Părinte drag ținând în fiecare palmă câte un porumbel închis la culoare, iar imediat mai jos o altă fotografie cu o prietenă ținând în fiecare mână câte un porumbel alb. O simetrie poetică, aș putea spune!

Am descoperit un filmuleț extraordinar despre creșterea plantelor filmate cu mare viteză:https://www.facebook.com/TodayIReadShow/videos/905665986517517/UzpfSTIyMDc2MDI2ODk1MDAxOTA6MjQxNDMxOTAyNTQ5NTIyMQ/

Bucuria că suntem în sfârșit liberi să spunem cu adevărat ce s-a întâmplat acum 30 de ani. Le datorăm acest lucru celor care au murit pentru ca noi să zâmbim azi. Vă recomand documentarul foarte bine realizat  https://www.youtube.com/results?search_query=30+de+ani+de+democratie. Aveam 10 ani la Revoluție și-mi amintesc cum domnul învățător ne-a dat ca temă să scriem o compunere despre acest eveniment. Nu-mi amintesc decât că am scris în ea Olé, olé, olé, Ceaușescu nu mai e! Ce n-aș da să văd acea compunere acum!

democrație

 

Gândul că noi, bloggerii, ne facem bucurii unii altora prin schimbul de comentarii pe care le facem.

Darul copleșitor pe care ni l-au făcut M. și soțul său.

Darul prietenei mele A., izvor nesfârșit de generozitate.

Trandafirii cumpărați mamei.

De Ajun și de Crăciun am editat fotografii pentru prieteni cu tematica Nașterii Domnului în  timp ce ascultam colinde. Am avut un sentiment de comuniune cu cei cărora le-am scris.

În seara de Ajun ne-a vizitat doamna M. cu copiii și ne-au colindat toți trei foarte frumos! Am fost fericită că am putut împărtăși acest moment cu mama, că este acasă și ne putem bucura una de cealaltă.

În dimineața de Crăciun am îmbrățișat-o strâns pe mama, am plâns una în brațele celeilalte și mi-a promis că și anul viitor vom fi tot împreună de sărbători. Te rog, Doamne, ajut-o să-și țină promisiunea!

Nașterea Domnului….ce bucurie poate fi mai mare decât aceasta?

Nasterea-Domnului

Am primit un cadou neașteptat de la domnul P., coordonatorul de la Centrul social unde sunt voluntară.

Am început să colecționez felicitări.

Dialogurile cu prietena mea A. din Italia. În curând va veni în România. Sper să aibă timp să ne revedem.

Trezvia din timpul unei plimbări: de câte ori facem o faptă bună, se naște Pruncul Iisus, iar de fiecare dată când facem o faptă rea îl răstignim.

Unii prieteni mi-au spus că au primit felicitările de la mine.

Plimbări solitare în care îl rog pe Dumnezeu să aibă grijă de mama și de alte persoane bolnave de cancer apropiate nouă.

Am văzut că la Ateneu se va difuza din nou comedia mea preferată, It Must Be Heaven, tradusă în românește ca Paradisul, probabil. Abia aștept să o revăd!

Elia

Draga mea prietenă M. din blogosferă mi-a scris după o lungă absență!

O propoziție dintr-un articol a fost ca o trezvie pentru mine: Ţelul duhovnicesc spre care se îndreaptă orice creştin este vederea lui Dumnezeu.

Am fost pentru prima dată în an la biserică, i-am revăzut pe Talpalarii dragi și pe Părintele. Sfinția Sa ne-a spus că într-un pelerinaj la Ierusalim a aflat că Sfântul Ioan nu se hrănea cu lăcuste, așa cum se crede, ci cu lacustă, o plantă, și că traducerea a fost greșită.

Într-o plimbare cu A. pe podul de unde privesc de obicei rățuștele ea mi-a povestit o întâmplare foarte frumoasă petrecută la țară, la bunica ei. Aceasta a găsit niște ouă de rață, le-a pus sub cloșcă, au ieșit boboci când a venit vremea și când au crescut…și-au luat zborul!!!

flying ducks

Am văzut un interviu cu artistul Tudor Gheorghe, în care spunea că după concerte mai zăbovește puțin în locul în care a cântat pentru a simți duhul sălii emoționate. M-am întrebat dacă Paula Seling și Alexandrina fac la fel.

Am revăzut la cinema filmul It Must Be Heaven, tradus la noi ca Paradisul, probabil. Îl recomand cu mare drag!

 

Sursa foto 3: aici

Sursa foto 4: aici

Sursa foto 5: aici

Sursa foto 6: aici

Sursa foto 7: aici

Sursa foto 8: aici

Sursa foto 9: aici

Sursa foto 10: aici

Sursa foto 11: aici

 

 

 

Ev Ioan

Din capitolul 1

Prolog: Dumnezeu-Cuvântul a devenit trup

„Întru’nceput era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Cuvântul Dumnezeu era. Acesta era dintru’nceput la Dumnezeu; toate printr’Însul s’au făcut și fără El nimic nu s’a făcut din ceea ce s’a făcut. Viață era într’Însul și viața era lumina oamenilor; și lumina întru întuneric luminează și întunericul nu a cuprins-o. ”

Mărturia lui Ioan Botezătorul: „Iată Mielul lui Dumnezeu!”

„Fost-a om trimis de la Dumnezeu; numele lui era Ioan. Acesta spre mărturie a venit, să mărturisească despre Lumină, pentru ca toți să creadă prin el. Nu el era Lumina, ci să mărturisească despre Lumină. Lumina era cea adevărată, Care, venind în lume, luminează pe tot omul. ”

„Ioan mărturisea despre El și striga, zicând: <<Acesta era Cel despre Care am zis: Cel ce vine după mine înaintea mea S’a plinit, fiindcă mai înainte de mine era.

Și din plinătatea Lui noi toți am primit și har pentru har, căci legea prin Moise s’a dat, dar harul și adevărul prin Iisus Hristos au venit. Pe Dumnezeu nimeni niciodată nu L-a văzut; Fiul Cel Unul-Născut, Care este în sânul Tatălui, El L-a făcut cunoscut.>>”

Ioan a zis: „Eu sunt glasul celui care strigă în pustie: Îndreptați calea Domnului!, precum a spus profetul Isaia.”

„<<Eu botez cu apă; dar în mijlocul vostru Se află Acela pe Care voi nu-L știți. Cel ce vine după mine, Carele înaintea mea S’a plinit și Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălțămintei.>> Acestea se petreceau în Betania, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.”

„A doua zi L-a văzut Ioan pe Iisus venind către El și I-a zis:<<iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii!>>”

„Văzut-am Duhul ca pe un porumbel din cer pogorându-Se și cum a rămas peste El. Și eu nu-L cunoșteam; dar Cel ce m’a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: <<Cel peste care vei vedea Duhul pogorându-Se și rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt.>> Și eu am văzut și am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu.”

Chemarea lui Filip și Natanael

Iisus: „De acum veți vedea cerul deschinzându-se și pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se și pogorându-se peste Fiul Omului!”

Din capitolul 2

Nunta din Cana

„Și a treia zi s’a făcut nuntă în Cana Galileii; și mama lui Iisus era acolo. Și a fost chemat și Iisus la nuntă, precum și ucenicii Săi. Și sfârșindu-se vinul, mama lui Iisus a zis către El: <<Nu mai au vin…>>Și Iisus i-a zis: <<Ce ne privește, femeie, pe Mine și pe tine?Ceasul Meu încă n’a venit. >>Mama Sa le-a zis slujitorilor: <<Orice vă va spune El, faceți!>>”

„Și erau acolo șase vase de piatră, puse pentru curățirea Iudeilor, care luau câte două sau trei vedre.  Zisu-le-a Iisus: <<Umpleți vasele cu apă!>>Și le-au umplut până sus. Și le-a zis: <<Scoateți acum și aduceți-i nunului!>>Iar ei i-au dus. Și după ce nunul a gustat apa care se făcuse vin – și el nu știa de unde este, ci doar slujitorii care scoseseră apa știau-l-a chemat nunul pe mire și i-a zis: <<Orice om pune întâi vinul cel bun și, când se amețesc, pe cel mai slab; dar tu ai ținut vinul cel bun până acum.>> Acest început al minunilor l-a făcut Iisus în Cana Galileii și Și-a arătat slava Sa; și au crezut într’Însul ucenicii Săi. ”

„După aceea S’a coborât în Capernaum, El, precum și mama Sa și frații Săi și ucenicii Săi; și n’au rămas acolo multe zile. ”

Izgonirea vânzătorilor din templu

„Și Paștile Iudeilor erau aproape și Iisus S’a suit la Ierusalim. Și a găsit șezând în templu pe cei ce vindeau boi și oi și porumbei și pe schimbătorii de bani. Și făcând un bici de ștreanguri, i-a scos pe toți afară din templu, și oile, și boii, iar schimbătorilor le-a vărsat banii și le-a răsturnat mesele; și celor care vindeau porumbei le-a zis: <<Luați acestea de aici! Nu faceți casa Tatălui Meu casă de neguțătorie!>>Și ucenicii Săi și-au adus aminte că este scris: Râvna casei Tale m’a mâncat!

„Dar I-au răspuns Iudeii, zicând: <<De vreme ce tu faci acestea, ce semn ne arăți?>>Iisus le-a răspuns și le-a zis: <<Dărâmați templul acesta și’n trei zile îl voi ridica. >>Și au zis Iudeii: <<În patruzeci și șase de ani s’a zidit templul acesta! Și tu îl vei ridica în trei zile?…>>Dar El le vorbea de templul trupului Său. Deci, când a înviat din morți, ucenicii Săi și-au adus aminte că El zisese aceasta și au crezut Scripturii și cuvântului pe care-l spusese Iisus. ”

Iisus îl cunoaște pe omul lăuntric

„Iar când era în Ierusalim, la sărbătoarea Paștilor, mulți au crezut întru numele Lui, văzând minunile pe care le făcea. Dar El, Iisus, nu se încredea în ei, pentru că-i cunoștea pe toți și nu avea nevoie să-i dea cineva mărturie despre om, fiindcă El însuși cunoștea ce era în om. ”

 

Așa după cum v-am promis, la începutul fiecărei luni vă voi recomanda un film care m-a impresionat și în care cred eu că merită să investiți un pic din timpul vostru/dumneavoastră. Astăzi mă voi opri asupra peliculei din 2018 numită Lazzaro Felice și  regizată de Alice Rohrwacher, care a câștigat premiul pentru cel mai bun scenariu la Cannes. Vizionare plăcută! Abia aștept impresiile voastre despre film.

Captura+de+Tela+2019-02-12+às+2.11.39+PM

 

Sursa foto: aici

craciun-fericit-sfatulparintilor.ro-pixabay_com-christmas-2979112_1920-1400x850

tuturor prietenilor bloggeri!

Vă doresc multă inspirație în anul care vine și cât mai mulți cititori!

…decât Nașterea Domnului?

Trăiți-o pe îndelete în aceste zile de sărbătoare! Crăciun binecuvântat!

felicitare

5 aberații onirice

lucid-dream-control-neurosicnecneews

Despre obiceiul de a-mi nota propozițiile din vise am mai scris aici și aici.

Dacă cele două texte conțin replici cu sens logic, de data aceasta mă voi opri asupra acelor întâlniri dintre cuvinte ce nu au nici o noimă, ba chiar și asupra unor cuvinte inventate ce dovedesc că în lumea viselor putem avea acces la un limbaj inexistent.

Iată câteva dintre ele:

  • Cascarul e un fel de amlac.
  • Cum ai zis că se cheamă băutura aia pentru bătrâni?
  • Îți șade bine la cruce.
  • I’m a fanatical of being silenced.

La acestea se adaugă și un vis despre un poet pe care părinții îl voiau pugilist. El mai scria un vers, mai aplica un pumn.

Până la următoarele replici din vise sau aberații onirice vă doresc vise în cuvinte! 🙂

Sursa foto: aici

Alte 4 replici din vise

28046872 - dreamcatcher with smoke on a dark background

Sunt fascinată de acele cuvinte  din lumea viselor care-ți fug printre degete dacă nu ești înarmat cu un pix și o hârtie pentru a avea acces la ele și după ce te-ai trezit.

De când am început să să le notez, am observat că pot visa bilingv și uneori chiar trilingv dacă iau în calcul și limba maternă, chiar dacă exprimarea în limbile străine nu e tocmai corectă din punct de vedere gramatical.

Nu mai lungesc vorba și vă fac cunoscut și vouă/dvs. acele câteva replici din vise pe care le-am avut în ultima vreme:

  • Dacă eu sunt capul răutăților tu ești coada?
  • So dalla sua nonna che lui è rimasto a casa.
  • Lui è diventato sindaco. (El a devenit primar.)
  • Can I have a cookie?

M-aș bucura dacă ați împărtăși cu mine propriile replici onirice.

Despre formulările din vise am mai scris aici.

 

Afacerea_Est

La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!

Așa cum v-am promis, la începutul fiecărei luni vă voi recomanda un film care mi-a plăcut. Inițial  aveam altă opțiune pentru luna aceasta, dar am ținut cont și de faptul  că azi este ziua noastră, așa că vă voi propune să vizionați o comedie românească, și anume Afacerea est, în regia lui Igor Cobileanski, cu actori ai Naționalului ieșean în rolurile principale(Constantin Pușcașu, Ion Sapdaru, Daniel Busuioc, Anne Marie Chertic, Doru Aftanasiu.)

Sursa foto: aici

  • Nu neapărat o bucurie, mai degrabă o constatare amuzantă: motănelul nostru e un pitbull deghizat.

 

  • Micuț s-a jucat cu noi într-un mod foarte haios: sărea când în brațele mele, când într-ale mamei, de multe ori, cum făcea Coca pe vremuri când ne implica pe amândouă în jocul ei cu bombonica.

 

  • Kotik se tot așază într-o cutie de pantofi, are toată casa la dispoziție, dar el nu și nu, tot în cutie stă, astfel că l-am botezat Domnul Kotik Cutiuță.

 

Kotik Cutiuță

 

  • Draga mea A. mi-a trimis o fotografie cu pisici.

 

  • Pe când coboram drumul dinspre liceul meu am văzut câțiva școlari care mergeau în șir indian și cântau Un elefant se legăna….:)

 

  • A. a primit coletul cu cărți franțuzești pe care i l-am trimis de ziua fetiței ei. Sper ca B. să-și păstreze viu interesul pentru această limbă și pentru cărțile magice pe care i le voi trimite pe viitor.

 

  • Că tot veni vorba de magie, am găsit o ilustrată pe coperta unei agende și așa am descoperit un nou artist rus fascinant, pe numele său Victor Nizovtsev. Vă recomand să dați un search pe google images pentru a-i găsi arta. Iată pictura de pe agendă: Victor-Nizovtsev7

 

  • Un moment sublim cu mama: după ce i-am arătat arta lui Victor Nizovtsev, a început să comenteze unele picturi, iar eu mi-am luat notițe și am invitat-o în glumă să susțină ea ora de artă în locul meu.

 

  • Urmez un tratament care dă roade, slavă Ție, Doamne!

 

  • Elefantul i-a trimis Elefantinei cartea Biblia în pictura universală, de la Editura Rao. E de fapt un dar de la prietena mea A.

 

  • Voiam să-i arăt mamei Biblia în pictura universală, pe care tocmai o primisem, când i s-a așezat Kotik în brațe, gelos că mama acordă atenție unei cărți, și nu lui. De altfel, protestează și atunci când ea vine în camera mea, miaună și vrea să plece de acolo. Când l-a văzut pe Kotik în brațe maimuțelul de Firicel a vrut și el acolo.

 

  • L-am poreclit pe Firicel Motanul-Amfibie pentru că-i place apa foarte mult.

 

20191110_181336

 

  • Am văzut un bătrânel care stătea zâmbind pe podul ce traversează Bahluiul și mi-am spus în sinea mea probabil se uită la vreo rățușcă. Apoi, când am privit spre apă, mi s-au confirmat bănuielile.

 

  • În ziua următoare am văzut pe același pod patru rățuște de foarte aproape. Erau atât de frumoase!

 

  • La sugestia A. am fost la Sfântul Maslu.

 

  • Textul lui Petru Pe post de dădacă a dezvăluit încă o dată bonomia blogerului-prieten.

 

  • Am introdus în alimentație mixuri de legume foarte gustoase și nu mai mănânc după ora 20.00.

 

  • Am avut ora de artă despre Frații Limburg cu copiii de la Centru. A ieșit frumos. În curând voi scrie articolul. Am avut surpriza și bucuria, ca, în perioada de documentare, să dau peste blogul lui Carmen Între vis și realitate 2, care a dedicat la rândul ei  un text calendarului acestor artiști.

 

  • Am început să citesc proză scurtă de Carmen Firan la sugestia mamei, căreia această scriitoare îi place foarte mult. Eu n-am mai citit beletristică de ani întregi, mă plictisisem complet de acest gen, dar mama m-a convins că Detectorul de emoții merită toată atenția.

 

  • De ieri-seară am reluat lectura cărții Dizionario dei nomi propri, de la prietena mea M.N., pentru a menține traseele neuronale existente în materie de italiană.

leo

 

adam-driver-paterson-movie-image

Așa cum v-am promis începând din noiembrie vă voi recomanda lunar un film mai puțin cunoscut care m-a impresionat atât de mult încât doresc să împărtășesc cu voi bucuria de a-l fi văzut.

Pentru că mulți dintre cei care citesc acest blog scriu poezii voi începe cu un film despre acest subiect, Paterson(2016), în regia lui Jim Jarmusch, avându-i în rolurile principale pe Adam Driver(rețineți acest nume de familie) și Golshifteh Farahani. Vă doresc vizionare plăcută și vă aștept aici, pe blog, cu impresiii despre film.

https://www.imdb.com/title/tt5247022/videoplayer/vi530560537?ref_=tt_ov_vi

Sursa foto: aici


									
  • I-am găsit pisoiului cel mic porecta Leuștean pentru că în zona feței miroase a zarzavat. Când era mai mic îi spuneam Prăjiturel pentru că avea un miros dulceag.

 

  • Am văzut azi un chow-chow crem, rasa mea preferată de câine.

 

  • Mi-am cumpărat o carte franțuzească pentru copii(Quand je marche dans le desert) în care am găsit o ilustrație superbă cu le petit chat des sables.

 

DSCN6978

 

  • Mă simțeam cumva neîmplinită în ultima vreme și mi-am dat seama de unde mi se trage: de la faptul că m-am limitat la studiul limbii italiene și nu am mai citit o carte faină. După ce am început să citesc Eminescu poem cu poem, de Alex Ștefănescu, primită în dar de la draga mea A., m-am simțit dintr-o dată foarte bucuroasă. Aveam doar și de ce, mi-am adăpat sufletul cu poezie. Apoi am citit poeziile Potecuței, ale Aneisylvi, ale lui Marius, ale lui Petru  și ale lui Claudiu-Liviu.

 

  • Am reunit două bucurii într-una singură: aceea de a salva miniserialul italian Prințesa Fantaghirò/Peștera Monstrului Sacru pe care obișnuiam să-l urmăresc în adolescență.

 

  • Comentariile bloggerilor prieteni la textul meu Octombrie în două oglinzi, pe care nu-l credeam prea reușit.

 

  • Noua poreclă pe care i-am dat-o Micuțului: Terapie cu colți.

 

  • Am reluat cursul de Inteligență emoțională al N. și mi se pare genial și foarte eficient.

 

  • Discuția terapeutică pe care am avut-o cu N. Mulțumesc, N.!

 

  • Am fost la două filme premiate la Festivalul de la Cannes, foarte bune amândouă, Little Joe, în regia Jessicăi Hausner, și It Must Be Heaven, de Elia Suleiman, cea mai rafinată comedie pe care am văzut-o vreodată. Din momentul în care am vizionat filmele am decis să fac lunar câte o recomandare de cinefil pentru cei pasionați de filme de artă care îmi vizitează blogul. Al doilea film mi-a produs, prin coloana sonoră, o stare similară îndrăgostirii care m-a determinat să fac o pauză de la toate proiectele mele și să ascult la nesfârșit tema principală a filmului.

 

 

Sursa trailer: aici

 

 

 

 

 

 

 

lucien-levy-dhurmer-gust-of-wind-1896

E un text de-al meu foarte vechi, dar mă regăsesc în el în fiecare toamnă, când am sentimente ambivalente privind acest anotimp.

1.

Îmi place să-mi aduci gutui
să gust din toamnă
cu nesaț.

2.

Cum oare
să mă vindeci
de atâta toamnă?

Sursa imagine aici

 

 

 

Dacă ar fi să vă faceți cadou un eveniment de ziua voastră/ dumneavoastră care ar fi acela? Un concert, o piesă de teatru, o lansare de carte?

În ceea ce mă privește, am avut bucuria să merg chiar de ziua mea la Săptămâna Creierului, eveniment care a avut loc în perioada 18-22 septembrie 2019, la Palatul Culturii, organizat de Cercul Studențesc de Neurochirurgie și Asociația Creierului Iași, în parteneriat cu Primăria Municipiului nostru.

Astfel, am avut șansa ca ziua mea(18 septembrie) să se prelungească în săptămâna mea, interval în care am luat parte la mai multe ateliere kid friendly organizate de studenți.

Unul dintre workshopurile la care am participat a fost cel de Iluzii optice, susținut de domnișoara Maria-Diana Focșa. Cu acest prilej am rememorat clipele pe care le-am trăit cu copiii de la centru, unde i-am inițiat pe aceștia în arta lui Salvador Dali, Rob Gonsalves sau Octavio Ocampo, nu înainte de a le arăta o serie de iluzii optice.

La atelier, am regăsit unele dintre acestea, printre care o imagine în care puteai vedea o femeie tânără, dar și una bătrână în același desen, un chip format din crengi, o imagine care putea fi interpretată fie ca o rață, fie ca un iepure.

 

Îmi amintesc că, atunci când le-am arătat celor mici ultima imagine, o fetiță de 5 ani nu m-a crezut că aceasta poate fi privită și ca o rață, m-a contrazis și a fost convinsă că în desen era doar un iepuraș. 😊

Elementele de noutate pentru mine au fost desenul ce părea să redea două triunghiuri care se întrepătrundeau, când de fapt nu era niciun triunghi, chipul ascuns printre boabele de cafea, corpurile umane pictate care formează o broască.

Descoperirea care m-a uimit cel mai mult la Iluziile optice a fost o cameră în formă de trapez în care părea că unul dintre participanți era mai înalt decât celălalt, pentru ca lucrurile să fie exact pe dos când aceștia își schimbau locul.

De altfel, cuvântul-cheie al iluziilor optice este verbul a părea.

La atelierul Neuroștiințele în artă, domnul Kevin ne-a vorbit despre mai multe opere celebre ale unor artiști, unul dintre aceștia fiind chiar Michelangelo și a sa pictură Crearea lui Adam, despre care se spune că ar imita anatomia elementară a creierului uman.

michelangelo

Susținătorul atelierului a făcut referiri și la rivalul lui Michelangelo, Leonardo da Vinci, dând un posibil răspuns la întrebarea Și totuși, de ce zâmbea Mona Lisa? Se pare că există un sindrom denumit după ea, care apare la femeile însărcinate când le paralizează nervii faciali externi.

Mona-Lisa-oil-wood-panel-Leonardo-da

 

Aici am întâlnit atât lucrări pe care le cunoșteam deja, precum cele realizate de Van Gogh, Munch sau Picasso, precum și unele pe care le vedeam pentru prima dată, cum ar fi cele semnate de Yayoi Kusama, artista japoneză contemporană pasionată de buline, minimalism și dovleci, care a declarat că toate operele ei au la bază halucinații de care a suferit. În fotografiile de mai jos o vedem îmbrăcată în propria-i artă.

Am admirat întristată arta lui Louis Wain, un ilustrator de pisici diagnosticat cu schizofrenie, în ale cărui desene se poate observa evoluția bolii, percepția față de patrupede schimbându-se radical, atât în privința formelor, cât și a culorilor.

wain

Am privit și creația lui F. Marryat, care a imortalizat trăirea din timpul unei migrene, pe care a asemănat-o cu niște drăcușori care-l înțeapă pe suferind cu obiecte ascuțite.

headache

M-a impresionat mult pictura lui Kandinski, care suferea de sinestezie, o patologie prin care unii oameni pretind că pot auzi culorile sau pot vedea muzica, și îl am în vedere pentru o lecție de artă dedicată copiilor.

kandinsky

Cum a fi în preajma artei și a iluziilor optice e un motiv de bucurie pentru mine, am participat și la Atelierul de Fericire, susținut de domnișoara Maria.

La acesta, coordonatoarea ne-a propus să începem prin a ne îmbrățișa, pentru a elibera oxitocină, și ne-a arătat fericirea la microscop.

fericirea

Ne-a dezvăluit că din punct de vedere psihiatric fericirea e considerată o boală a sistemului nervos central pentru că devenim iraționali, fiindcă suntem incapabili să gândim logic atunci când suntem fericiți și ne aflăm în afara controlului nostru rațional.

fericirea în corp

Am aflat cum se manifestă în corp fericirea: temperatura corpului crește, palmele noastre sunt mai umede, la nivelul feței mușchiul zigomatic, cel care trage în sus colțurile gurii,  precum și mușchii orbiculari ai ochilor se încordează, în schimb mușchii sprâncenelor se relaxează.

Împreună cu ceilalți participanți am făcut un cerc, sau mai pe românește o horă, și a spus fiecare pentru ce e fericit. Printre răspunsuri s-au aflat ciocolata, faptul că a ieșit soarele sau pentru că…azi e ziua mea și o sărbătoresc la Săptămâna Creierului. 🙂

La ieșire, la unul dintre standuri se aflau neuroni din material plușat, mi-am luat unul ca amintire ca să fiu sigură că în urma acestei experiențe m-am îmbogățit măcar cu un neuron, fie el și handmade. 🙂

După ce evenimentul s-a încheiat și am ajuns acasă am privit cu drag cărțile despre creier pe care mi le-am cumpărat de-a lungul timpului și m-am întrebat: oare când voi transforma Săptămâna Creierului în  Anul Creierului?

Sursa foto: Săptămâna Creierului și Google images.

 

 

 

  • Am scris textul despre Prăjiturel.

 

  • Prietena mea A.D. din Italia mi-a trimis o comoară de  curs de italiană, mai bun decât orice am parcurs până acum. Mulțumesc, A.!

 

  • Am recitit pasaje din agendele vechi. M-am bucurat să regăsesc o strofă foarte simpatică de-a Anei Blandiana: Într-o luni/ Ca să nu mă duc la grădiniță/ M-am transformat în niște căpșuni/ Pe care le-a mâncat o fetiță.  (Nu știu sigur dacă strofa e reprodusă exact, nu am găsit-o nicăieri pentru confirmare.)

 

  • Am văzut și auzit pentru prima dată Live un  tânăr care cânta la harpă pe Ștefan cel Mare. 

 

  • Mi-am petrecut ziua de naștere într-un mod memorabil, la evenimentul Săptămâna creierului, organizat de studenții de la Medicină. Am fost ca un burețel care a absorbit totul cu încântare.

 

  • În aceeași zi, am ratat trei autobuze. Eram un pachet de nervi, dar peste câteva minute am întâlnit-o pe prietena mea A. Deci din acel motiv le-am pierdut!

 

  • Arta mă însoțește pretutindeni. Veneam de la atelierul despre Michael Cheval dedicat copiilor, când am găsit pe jos o reproducere după o pictură de-a lui Joan Miró. După câteva zile, i-am dat un bănuț unui copil care cânta la fluier și el a strigat după mine Te  rog, te rog, te rog, te rog, vino înapoi! M-a făcut curioasă și m-am întors din drum, iar el mi-a dăruit o vedere de la Muzeul Ermitaj.

 

joan_miro_art_visit_by_viscious_speed

 

  • Îi spuneam dragii mele din Italia, A.G.U., că am prieteni răspândiți în toată lumea, iar ea i-a numiți sateliți Roxana. Ce frumos din partea ei!

  • Poezia Grădiniță, din folclorul copiilorgăsită pe blogul lui Nautilus, :

         ” Grupa mică,
           pișpirică,
           cade-n fund și se ridică.

          Grupa mijlocie,
          la bucătărie,
          face de mâncare
          pentru grupa mare.

          Grupa mare
          stă la soare
          și se linge pe picioare.”

 

  • Torsul pisicilor noastre e terapeutic. Îmi amintesc de Kotik pe când era puiuț, că torcea atât de tare încât, dacă lăsam  ușa deschisă, se auzea până în cealaltă cameră.

 

  • C. mi-a trimis o fotografie în care am revăzut copăcelul handmade pe care i l-am dăruit. Tot ea e cea care mi-a făcut rost de sârmă modelatoare de prin…televizoare cu care am făcut un copăcel auriu cu mărgele multicolore.

 

  • A. mi-a redistribuit articolul Să bem o licoare luminoasă împreună cu Michael Cheval pe pagina ei A Drop of Inspiration. Mulțumesc, A.!

 

  • Șansa de a avea o prietenă atât de înțeleaptă precum A. Reproduc aici câteva cuvinte de-ale ei: Sufletele noastre sunt legate ca într-o țesătură. Când unul dintre noduri nu este împletit armonios cu celelalte se produce o tensiune. Singura care armonizează lumea este dragostea. Orice moment de abatere de la acest sentiment are efect de destabilizare a lumii înconjurătoare.

 

  • Alte cuvinte înțelepte de-ale A.: Cheia vieții pământești stă în ceilalți oameni care ne înconjoară și Raiul tot de asta depinde. Timpul nu este al tău. Este al Domnului. Este darul Lui pentru tine. Nu intrăm în Rai singuri, ci în măsura în care i-am luat pe ceilalți în desaga inimii. Ce bine este să vedem cu milă lumina din rănile celor dragi și să o sărutăm! Din luminile rănite ale părinților noștri ne naștem noi. Lumină din lumină.

 

  • Un fost coleg de gimnaziu mi-a promis că-mi oferă un clasor și câteva timbre. Ce bucurie! M-a făcut nostalgică după vremurile în care admiram ore în șir timbre cu rase de pisici superbe sau cu personaje din desene animate ungurești.

 

  • Joaca de fiecare seară cu Firicel și Kotik.

 

  • Salvarea unor cursuri extraordinare de italiană.  Nădăjduiesc ca în câțiva ani să le parcurg pe toate și să-mi însușesc tot ce e de învățat din ele.

 

  • Mama a fost atât de drăguță și mi-a corectat cartea. Consider că un text trebuie corectat de cel  puțin două persoane pentru a avea garanția că în versiunea sa finală  nu s-au strecurat greșeli.

 

  • Faptul că reușesc să bifez obiectivele zilnice propuse îmi dă un sentiment de împlinire la sfârșitul zilei.

 

  • Am făcut rost de invitații la trei filme participante la Festivalul de la Cannes.

 

Sursa foto: aici

 

 

 

Luca

 

Din capitolul 24

Învierea Domnului

„Iar în ziua cea dintâi de după sâmbătă, foarte de dimineață, ele au venit la mormânt aducând miresmele pe care le pregătiseră. Și au găsit piatra răsturnată de pe mormânt; dar, odată intrate, trupul Domnului Iisus nu l-au găsit. Și a fost că’n timp ce ele erau nedumerite de aceasta, iată că’n fața lor au stat doi bărbați în veșminte strălucitoare. Și cum ele, înfricoșându-se, și-au plecat fețele la pământ, ei le-au zis: <<De ce pe Cel-Viu Îl căutați între cei morți?; nu aici este, ci a înviat. Aduceți-vă aminte cum v’a vorbit pe când era încă în Galileea, zicând că Fiul Omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși și să fie răstignit, dar a treia zi să învie.>>Și ele și-au adus aminte de cuvintele Lui.

„Și întorcându-se de la mormânt, pe toate acestea le-au vestit celor unsprezece și tuturor celorlalți. Iar cele ce spuneau acestea către apostoli erau Maria Magdalena și Ioana și Maria lui Iacob și celelalte împreună cu ele. Dar aceste cuvinte au părut înaintea lor ca o scrânteală și nu le-au crezut.

„Iar Petru s’a ridicat și a alergat la mormânt; și aplecându-se, a văzut giulgiurile singure odihnindu-se. Și a plecat, mirându-se în sine de ceea ce se petrecuse.

În drum spre Emaus

„Și iată că’n aceeași zi doi dintre ei mergeau la un sat care era departe de Ierusalim ca la șaizeci de stadii, al cărui nume era Emaus. Și ei vorbeau între ei despre toate întâmplările acestea. Și a fost că’n timp ce vorbeau și se întrebau între ei, Iisus însuși, apropiindu-Se, mergea împreună cu ei. Dar ochii lui erau ținuți ca să nu-L cunoască. Și El le-a zis: <<Ce sunt cuvintele acestea pe care le schimbați între voi mergând? Iar ei s’au oprit și erau triști. >>

„Și a fost că’n timp ce stătea împreună cu ei la masă, luând pâinea a binecuvântat și, frângând, le-a dat. Și s’au deschis ochii lor și L-au cunoscut; dar El li S’a făcut nevăzut. Și au zis unul către altul: <<Oare nu ardea’ntru noi inima noastră când ne vorbea pe cale și-n timp ce ne tâlcuia Scripturile? >>

„Și”n ceasul acela sculându-se s’au întors la Ierusalim și I-au găsit adunați pe cei unsprezece și pe cei ce erau împreună cu ei, care ziceau că Domnul cu adevărat a înviat și I s’a arătat lui Simon. Și ei au povestit cele petrecute pe cale și cum a fost El cunoscut de ei întru frângerea pâinii. 

Iisus Li Se arată apostolilor

„Și pe când vorbeau ei acestea, El a stat în mijlocul lor și le-a zis: <<Pace vouă!>>Iar ei, înspăimântându-se și înfricoșându-se, credeau că văd duh. Și El le-a zis: <<De ce sunteți tulburați și pentru ce se ridică astfel de gânduri în inima voastră? Vedeți mâinile Mele și  picioarele Mele, că Eu Însumi sunt; pipăiți-Mă și vedeți că duhul nu are carne și oase așa cum Mă vedeți pe Mine că am. >>Și zicând acestea, le-a arătat mâinile și picioarele. Și lor, celor încă necrezând de bucurie și minunându-se, El le-a zis: <<Aveți aici ceva de mâncare?>>Iar ei I-au dat o bucată de pește fript și dintr’un fagure de miere. Și luând, a mâncat în fața lor.

„Și le-a zis: <<Acestea sunt cuvintele pe care vi le-am grăit pe când încă eram împreună cu voi, că toate cele scrise despre Mine în legea lui Moise, în profeți și în psalmi trebuie să se plinească.>>Atunci le-a deschis mintea ca să’nțeleagă Scripturile. Și le-a zis că așa este scris și că așa trebuia să pătimească Hristos și a treia zi să învie din morți și întru numele Său să se propovăduiască pocăința și iertarea păcatelor în toate neamurile, începând de la Ierusalim. 

<<Voi sunteți martorii acestora.>>

<<Și iată, Eu trimit peste voi făgăduința Tatălui Meu; voi însă rămâneți în cetate până ce vă veți îmbrăca cu putere de sus. >>

Înălțarea la Cer

„Și i-a dus afară până spre Betania și, ridicându-Și mâinile, i-a binecuvântat. Și a fost că-n timp ce-i binecuvânta, S’a depărtat de ei și S’a înălțat la cer. Iar ei, închinându-I-se, s’au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Și’n toată vremea erau în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Amin. 

Sursa foto: aici

Untitled

1.png

2

3

4

5.png

Mulțumesc Mariei – Nicoleta Zahariea pentru traducerea titlului  Promises of the Parting Summer  și AneiSylvi pentru traducerea unui rând despre Olandezul zburător.

Sitografie:

4 More Absurd Artworks Explained by Michael Cheval, 20 septembrie 2016, disponibil la adresa: https://www.parkwestgallery.com/4-absurd-artworks-explained-michael-cheval/, accesat pe 28 septembrie 2019.

 

delighted by light 2

Săptămâna trecută, la ora de artă dedicată copiilor, l-am prezentat pe artistul rus Michael Cheval, pe numele său real Mikhail Hohlachev, de care unii  dintre prietenii mei reali și virtuali au auzit deja în momentul în care i-am invitat să scrie despre un tablou de-al acestuia la alegere.

La întâlnire au fost prezenți nouă copii cu vârste între 5 și 11 ani, dintre care două fetițe pe care le știam deja de la orele anterioare. Ceilalți mă vedeau pentru prima dată și, cu vreo două excepții, au fost mai puțin îndrăzneți în a răspunde întrebărilor cu care-i i-am tot chinuit.

Am început lecția spunându-le copiilor că numele artistului ar avea drept corespondent în română  denumirea Mihai Cal, pentru a-i ajuta să-l rețină mai ușor, și l-am descris ca pe un pictor contemporan cu noi care poate chiar în timpul lecției noastre realiza o nouă lucrare.

1.png

Apoi i-am invitat să observe asemănările și deosebirile din seria tablourilor intitulate Încântați de lumină.

2

O fetiță a remarcat că în toate tablourile oamenii au niște pahare cu picior, iar alta a fost de părere că sunt niște pahare deosebite pentru că sclipesc ca niște licurici  sau ca o licoare luminoasă aș spune eu, care-i iluminează pe protagoniști, le produce diverse revelații.  Un băiat a observat că paharele din prima pictură nu luminează atât de tare precum cele din a doua. Același băiat a adăugat că prințesa are mai multă băutură în pahar și prințul are mai puțină – o observație demnă de un detectiv. Se pare că domnul a băut mai mult din licoare decât doamna. Ceea ce m-a surprins la remarcile lor a fost faptul că personajele principale au fost paharele luminoase, și nu cele trei perechi aflate la masă.  Referirile la cei șase protagoniști au fost făcute indirect, prin trimitere la îmbrăcămintea lor, la geaca de epocă, sau la pălăria de pirat. 

4

Am continuat activitatea arătându-le elementul comun al celor  trei tablouri pe care l-am observat eu: faptul că toți bărbații au zarurile măsluite și le-am explicat prin ce se diferențiază acestea de zarurile obișnuite: pe fiecare parte, zarurile trucate au câte șase puncte, astfel că persoana care le folosește va câștiga de fiecare dată în mod necinstit.  Domnul director s-a amuzat, adăugând: bărbații umblă cu minciuni și păcălesc femeile. 🙂

Pentru că este un pictor rus, Cheval inserează în pictura sa elemente specifice culturii din care provine, cum ar fi samovarul, împletitura de păr purtată de rusoaice sau păpușile Matrioșka.

Despre samovar, domnul director ne-a spus că românii din Republica Moldova au preluat prin filieră rusă această tradiție și ei dimineața fac un ibric cu o concentrație mare de plante, de ceai și fac o esență. Samovarul ține toată ziua apa fierbinte și când vor să bea ceai pun un pic de esență și toarnă apă din samovar.

1.png

Copiii au identificat foarte ușor aceste elemente în tablourile pe care le-am propus spre analiză.

2.png

4.png

3

Referindu-se la tabloul Enigma generațiilor, inspirat de păpușile Matrioșka, un băiețel a spus că cea mai mică păpușă e ca într-o gaură de șoricel. Remarca lui m-a dus cu gândul la Jerry din clasicele desene animate. 🙂

La un moment dat, A., o fetiță,  a vrut să le ofere colegilor bomboane, dar i-am spus să aștepte până la finalul orei pentru că niciun artist, oricât de talentat ar fi el, nu poate să concureze cu dulciurile. Apoi a avut un moment în care s-a răzgândit și în care a vrut să le mănânce ea pe toate, pe principiul sunt bomboanele mele, deci pot să le mânânc. 🙂

Am continuat cu o nouă activitate, ce a presupus identificarea elementului comun al picturilor de mai jos. Un băiat a văzut asemănarea dintre forma capului doamnei din primul tablou și a domnului din al doilea, ca niște semne de întrebare. 

9

Le-am arătat care e numitorul comun al celor trei picturi, colereta, precizând că atunci când mergeam cu motanul la medic, numeam în glumă gulerul pisoiului coleretă.

10

În tablourile următoare sunt prezente instrumente muzicale ca lăuta, pianul cu claviaturi în trepte sau violoncelul. În primul tablou un băiat vede un spiriduș care stă pe o pernuță, iar o fată identifică un bufon de la curtea regelui.  Le vorbesc despre diferența dintre merele căzute și cel rebel, care e suspendat în aer și către care privește copilul. La al doilea tablou, o fetiță observă un detaliu remarcat și de prietenul de condei Marius Davidescu – păsările de pe coiful prințesei care o acompaniază pe aceasta. În al treilea tablou vedem o prezență feminină ale cărei picioare au fost substituite cu un violoncel. Armonia naturii o însoțește pe cea creată de muzică.

11

Instrumentele muzicale sunt foarte prezente în arta lui Cheval pentru că, la rândul său,  are 15 chitare la care cântă săptămânal.

112

Dintr-o predispoziție pentru joc, Cheval pictează și o serie de false instrumente muzicale: o mașină de scris în locul unui pian, o cratiță cu două ochiuri în loc de vioară sau un saxofon care ia formă de pasăre. Mic dejun cu Humpty Dumpty e un omagiu adus pictorului suprarealist Salvador Dali, pe care îl vom mai întâlni și în alte tablouri de-ale artistului.

14

Tot dintr-un spirit ludic, pictorul include în lucrările sale  zarurile, cărțile de joc sau jonglatul cu lunile.

16

Personajele sale sunt  jongleri, păpușari, muzicieni ori pictori.

20.png

19.png

În Muzica eternei străluciri  vedem cum muzicianul se îmbracă în propria-i muzică, foile cu partituri formează pe de o parte o spirală, sugerând spiritualitatea, iar pe de altă parte alcătuiesc rochia fetiței.

17

În Cântecul de leagăn al unchiului Magritte, Cheval aduce un omagiu celor trei pictori care i-au influențat cel mai mult opera: Magritte, Dali și Picasso, îmbinând simboluri și motive ale unora dintre cele mai renumite lucrări ale acestora. Artistul rus face mai multe trimiteri la Magritte în acest tablou: pipa amintește de Trădarea imaginilor, umbrela deschisă deasupra căreia se află un pahar ne duce cu gândul la Vacanța lui Hegel, iar norii fac aluzie la Magie neagră.  Dali e reprezentat cu mustățile sale celebre cu vârfurile în sus și cu un corp ce pare a fi alcătuit din cașcaval. Pictura face aluzie și la tabloul suprarealistului spaniol Persistența memoriei prin prezența unui ceas care se topește, dar și la altă lucrare în care  elefantul are picioare foarte subțiri. Picasso apare  într-un plan mai îndepărtat, stând sprijinit de un sertar și având o sticlă de vin în față. Sertarul de formă cubică e o sugestie evidentă la cubism.

18

La finalul orei, i-am întrebat pe copii cum se numește artistul despre care le-am vorbit, iar unul dintre ei mi-a răspuns Mihai Cal, și am repetat cu ei cuvintele noi precum lăută, șevalet sau coleretă.  Le-am oferit câte o  lucrare de-a artistului xeroxată pe care am trecut numele acestuia. De ei depinde dacă lecția mea a fost un punct de plecare pentru a cunoaște mai îndeaproape arta acestui geniu sau dacă îl vor da uitării.

Spre surpriza mea, în drumul de întoarcere spre casă am găsit pe jos o reproducere de-a unei picturi realizate de Joan Miró. O fi vreun mesaj de-al Universului privind protagonistul unei noi lecții de artă?

Sitografie: 

Artist Michael Cheval Talks About His Ideas, Inspirations, and ‘Explaining’ His Art, 19 aprilie 2019, disponibil aici , accesat pe 25 septembrie 2019.

Decoding Michael Cheval’s Tribute to Modern Artists, 15 februarie 2017, disponibil aici, accesat pe 25 septembrie 2019.

DSCN6954

Azi, pe 4 septembrie 2019, se împlinește exact o lună de când avem un nou locatar, pe motănelul Firicel. Despre modul în care a apărut în viața noastră am mai scris în textul Bucurii de vară 3(2019).

Auzisem un pui de pisică scâncind afară și i-am spus mamei: i-auzi un Kotik care <<pânge>>, iar ea mi-a răspuns lasă-l să <<pângă>>, imitând o formulare din vremea copilăriei mele.

Cu trei ani în urmă un motănel plânsese o noapte întreagă într-un copac și în dimineața următoare l-am salvat și apoi l-am adoptat, dându-i numele Kotik.  

De data aceasta știam că nu puteam face ca în cazul motanului – să mă duc să-l salvez căci mama nu ar mai fi de acord să aducem un nou pui de pisică. Și am început să mă rog: Doamne, te rog ca un om milostiv să salveze pisoiul. În cinci minute mama s-a dus afară și a venit cu micuțul, fără să știe de rugăciunea mea. Un motan adult l-a compostat și l-ar fi ucis dacă nu intervenea ea. L-a salvat la timp.

În săptămâna în care a urmat tratamentul am crezut că-l vom ține în regim de foster, până îi vom găsi o familie, dar în acest timp am dezvoltat un atașament atât de mare față de pisoi că mi-ar fi foarte greu să mă despart de el. Cu atât mai mult cu cât asemănarea cu Kotik e izbitoare încât credem că e puiul lui, iar modul duios în care-l tratează motanul adult pare să ne confirme bănuiala. Lemurica e mai ambiguă în atitudinea față de cel mic, oscilează între momente în care-l scuipă și altele în care-l spală.

Micuțul e așa de drăgălaș încât i-am pus, și mama, și eu, porecle din sfera gastronomică: mama îi spune Dovlecel umplut și Papanaș, iar eu îl alint uneori cu apelativul Prăjiturel, dat fiind mirosul lui dulceag. Dar cel mai probabil, dacă vom ajunge cu bine la momentul în care îi vom face carnet de sănătate, îl vom numi oficial Firicel. 

Apreciez foarte mult la el faptul că nu are preferințe între mama și mine, cum e cazul pisicilor adulte, ci, asemenea Cocuței pe vremuri, ne implică pe amândouă în jocurile lui.

Dacă noi sau pisicile mari nu suntem disponibile, include în joaca lui orice, de la lumina reflectată de soare pe podea, până la pungi foșnitoare, pixuri sau banale bucăți mototolite de hârtie.

Când mă uit la privirea lui inocentă, când văd că, față de pisicile adulte, el nu se teme de nimic, căci nu știe că în lumea asta există și rele, mă simt un fel de Holden Caulfield care vrea să-i ocrotească inocența cât mai mult timp posibil și să-l apere de orice primedjii.

20191001_193244

 

  • Din nou m-a vizitat fauna: o ciocănitoare a venit chiar la copacul din fața ferestrei mele.

 

  • Trezvia zilei: trebuie doar să ies din casă, că bucuriile vin. De exemplu, azi am mângâiat un pisoi foarte drăgălaș, gri cu alb.

 

  • Am văzut câteva minute din emisiunea Quebecul văzut de sus de pe Digi World,  care mi-a umezit ochii. Un cuplu de vârstnici saluta navele ce treceau prin dreptul lor arborând steagul național al navigatorilor. În toată viața lor au făcut acest lucru de peste 70.000 de ori, iar steagurile au fost realizate de doamnă. M-au emoționat acei bătrânei aflați în slujba binelui, prin bucuria pe care o fac celor care sunt plecați de mult timp de acasă când văd steagul și aud imnul național.

 

  • După ce l-am castrat pe Kotik m-am gândit că e păcat într-un fel că nu avem un urmaș de la el… Acum câteva zile un pui de pisică scâncea afară și i-am spus mamei:  i-auzi un Kotik care pânge, iar mama mi-a răspuns lasă-l să pângă. Știam că nu puteam face ca în cazul motanului – să mă duc să-l salvez căci mama nu ar mai fi de acord de data asta să aducem un nou pui de pisică. Și am început să mă rog: Doamne, te rog ca un om milostiv să salveze pisoiul. În cinci minute mama s-a dus afară și a venit cu micuțul, fără să știe de rugăciunea mea. Un motan adult l-a compostat și l-ar fi ucis dacă nu intervenea ea. L-a salvat la timp. Nu știu dacă vom putea să-l păstrăm, dar măcar va sta cu noi până să mai crească un pic. E leit Kotik, sigur e copilul lui. Pentru cei care vor să aibă grijă de un pui de pisică vă recomand să-i faceți un culcuș din blană naturală care să imite blana mamei. Așa am făcut noi, am renunțat la o glugă de la un cojoc natural și pisicuțului îi place foarte mult să doarmă în ea.

 

  • Am fost impresionate că o prietenă de-a mea (A.) s-a oferit să plătească pentru o zi tratamentul pisoiului.

 

  • M. a trecut o dată prin carte să vadă eventualele mele scăpări de corectură.  Mulțumesc, M. !

 

  • Pomelnicul pus de A.  pentru mama la Mănăstirea Radu Vodă.

 

  • Am fost la Planetariul mobil, unde tema de anul acesta a fost aselenizarea. La final, o domnișoară din staff-ul Asociației  Astronomice Pluto din Cluj mi-a oferit un breloc cu calendar pe 50 de ani din partea colegului nostru de la Cluj, domnul coordonator.

 

  • Am scris un text despre vizita la Planetariu, dar nu am prea fost mulțumită de el. Am avut trei nopți consecutive de insomnii și asta s-a reflectat și în calitatea textului. Dar cel puțin l-am scris.

 

  • Am revăzut-o pe draga de N., căreia i-am oferit două cărți de colorat cu tematica Războiul Stelelor pentru nepoțelul ei.

 

  • Micul ajutor dat băiatului care vinde ziare. Într-o perioadă, când aveam cursul cu N. și treceam prin zona lui îi ofeream bani constant, dar din păcate n-am mai ajuns de multă vreme pe acolo. Ar trebui să-mi fac timp special pentru asta.

 

  • Emoția puternică a mamei când a văzut din nou caii de la Poliția călare.

 

  • Micuțul se vindecă văzând cu ochii. Sper să-l putem păstra. Încerc să mă bucur cât pot de el.

 

  • Eram mai deprimată zilele trecute și mi-am spus: trebuie să caut ceva frumos  în jur astăzi. La puțin timp, în tramvai, am călcat pe picioare o fată și, în loc să se uite urât la mine, mi-a zâmbit larg. Am găsit în gestul ei acel ceva frumos pe care-l căutam.

 

  • Poznele lui Firicel

 

  • Transformarea lui Kotik într-un motan voinic, foarte frumos, după ce ani întregi a fost piele și  os.

 

  • Vizita de lucru făcută M.  M-am simțit foarte bine la ea, m-am bucurat că