Feeds:
Articole
Comentarii

 

Motto: Iubiți ce vreți, numai iubiți! (Radu Beligan)

De când mă știu mi-am dorit cu ardoare două lucruri: să salvez puii de pisică fără stăpân și să călătoresc în jurul lumii. Visam să am cât mai multe terenuri pe care să construiesc  adăposturi pentru pisici de peste tot, la fel cum visam să văd cât mai multe țări de pretutindeni.

În ceea ce privește călătoriile, am făcut  cândva câteva tururi prin Europa, dar de salvat pisici n-am reușit decât două, pe Kotik și Lemurica, actuali membri ai familiei. La capitolul acesta intră și acțiunea de iarna trecută, când am xeroxat mai mulți fluturași în care-i rugam pe conducătorii de autoturisme să cruțe viața pisicilor care se adăpostesc pe roți sau lângă motor și să claxoneze înainte de a porni mașina.

Anul acesta am reîntâlnit pe Facebook mesajul cu pricina și n-am mai avut odihnă. Am pus toate celelalte proiecte pe pauză, căci viața, în orice formă ar fi ea, are prioritate.

După ce l-am trimis tuturor prietenilor din listă, am început să-l expediez și grupurilor din toată țara dedicate animalelor. M-a impresionat că am găsit un mesaj similar pe un grup din Cluj unde era redistribuit de 3000 de persoane.

Am realizat că această cale e mult mai eficace decât cea de anul trecut pentru că grupurile dedicate animăluțelor sunt  alcătuite chiar și din peste 120.000 de membri și posibilitatea ca mesajele să ajungă la cât mai mulți oameni e mult mai mare.

Când am terminat cu orașele României, am continuat cu cele europene și de dincolo de ocean, realizând de data asta un tur în care nu faci febră musculară în zona cervicală de la admirat clădiri frumoase, ci un tur al iubirii și al empatiei față de patrupedele fără adăpost. Astfel, cele două dorințe s-au contopit într-una singură, căci am făcut un tur virtual în Franța, UK, Statele Unite, Germania, Italia și mai ales în Rusia, luând în calcul că e o țară foarte friguroasă și foarte extinsă.

În turul meu prin Italia, am aflat că există grupuri de oameni care se ocupă de animăluțele aflate în stare terminală, oferindu-le tot suportul până în ultima lor clipă de viață, iar un grup german se ocupa de pisicile din….România.

După tot efortul de a mediatiza mesajul meu în special în țările occidentale, am aflat de la două prietene că în Occident nu există pisici fără adăpost și dacă cineva găsește un patruped este anunțată protecția animalelor să vină să il ia.

Ajunsă în punctul acesta, mi-am dat seama că demersul meu privind țările civilizate a fost unul naiv, căci acolo nimic nu e lăsat la întâmplare. De altfel, mă gândeam că un asemenea mesaj este probabil promovat în școli și că oamenii știu de pericolul acesta deja.

Așa că a trebuit să-mi schimb strategia și am revenit la România și am intrat pe grupurile comunelor din toată țara. 

În tot acest parcurs au fost momente în care m-am descurajat, văzând că pe unele grupuri mesajul meu rămânea necitit, dar prindeam energie când vedeam că pe altele era redistribuit de câteva sute de ori.

Am rugat și un prieten să mi se alăture în toată această nebunie și, știindu-i conștiinciozitatea, cred că deja s-a ocupat de mediatizarea grupurilor din Bacău, unde locuiește el. Mi-a spus că mă va ajuta,  dar că nimeni nu poate ști dacă oamenii vor aplica ceea ce vor citi în mesaj. Îi dau dreptate, dar am convingerea că, dacă textul de avertizare va fi citit de iubitori de animale cu siguranță aceștia vor da curs rugăminții noastre.

Le mulțumesc tuturor celor care au distribuit mesajul meu de conștientizare privind pericolul la care sunt supuse pisicile care caută un loc cald iarna sub mașini.

Concluzionez la fel ca în articolul Pisici, autoturisme, iarnă : vă rog să vă gândiți că salvarea unei pisici poate fi uneori la doar un click distanță.

Reclame

Bucurii de toamnă 2018

Și în toamna care tocmai a trecut am fost o mare vânătoare de bucurii, dintre care cele mai aproape de suflet sunt următoarele:

 

  • Am văzut două rațe bălăcindu-se în Bahlui( râul ce străbate Iașul) și am rămas fascinată. Stăteam pe pod, le priveam cum fac scufundări, cum revin iar la suprafața apei și nu mai voiam să plec de pe podul pe care mă aflam.

 

  • Am visat că levitam întocmai ca în filmul Jupiter’s Moon care m-a impresionat atât de mult.

 

  • Am mai găsit un magazin cu cărticele franțuzești ieftine pentru copii.

 

  • Am descoperit un artist rus extraordinar, Michael Cheval, pe numele său real Mikhail Khokhlachev.

 

  • Am cumpărat o carte sonoră care imită sunetele emise de unele animale nocturne și Kotik a devenit foarte interesat de ceea ce auzea și amușina cartea.

 

  • Azi, trei vârste ale femeii au stat la aceeași masă evocându-și fiecare anii tinereții.

 

  • Mama s-a simțit mai bine decât de obicei de când face chimioterapie, a fost în Grădina Botanică și m-a rugat să-i pun să-l asculte pe cântărețul ei preferat, Gary Moore.

 

  • Motănelul nostru, Kotik, a ieșit azi pentru prima dată afară după aproape trei luni de tratament. Să-l fi văzut cum se tăvălea prin  iarbă, ba chiar a mai găsit și un fluturaș întârziat după care să alerge.

 

  • Întâlnirea fructuoasă cu N. Abia aștept lansarea cărții ei de mâine.

 

  • Am fost la lansarea de carte a prietenei mele N., unde m-am întâlnit cu o prietenă comună, A. Autograf, lacrimi și prăjituri delicioase.

 

  • La întoarcerea acasă m-am întâlnit cu C., unul dintre sponsorii proiectului meu de la after-school, Fotografiază-mi copilăria! prin intermediul căruia patruzeci de copii au primit câte douăzeci de fotografii cu ei editate de mine. M-a bucurat această revedere inopinată.

 

  • Am văzut în tramvai un bătrân care, trecând pe lângă Biserica Sf. Nectarie, și-a dat jos șapca, și-a făcut cruce și apoi a dus mâna în dreptul inimii. A repetat gestul de două ori. M-a impresionat acel om pentru că, prin gestul său, a dovedit că relația lui cu Dumnezeu e una vie, nu o simplă formă fără conținut.

 

  • I-am cumpărat mamei niște flori de la o bătrână, bucurând trei persoane: pe bătrână, pe mama și pe mine. O situație amuzantă – când am intrat în casă i-am spus mamei Ho comprato un mazzo di fiorellini per te!, fără să știu că aveam musafiri.

 

  • M-am bucurat că am negociat foarte avantajos prețul gentuței cu bufniță, așa că am vrut să fac și altcuiva o bucurie și am cumpărat ceva bun unei bătrâne. Apoi m-am premiat cu o carte la rândul ei foarte avantajoasă ca preț și neprețuită pentru mine-Ești ceea ce trăiești – Câteva date recente din neuroștiințe și experiențele duhovnicești ale Filocaliei, scrisă de diacon Adrian Sorin Mihalache. M-am bucurat că, răsfoind-o, mi s-a părut mult mai accesibilă omului de rând decât cele de până acum. Abia aștept să o citesc, să termin cu Frankl și o „înhaț”.

 

  • Kotikuț a ieșit iar pentru prima dată după o perioadă de vindecare și s-a chelfănit cu rivalul lui, Roșcovanul.

 

  • O zi de 7 noiembrie copleșitoare, începută cu obținerea unei invitații la filmul Coborâm la prima chiar când nu mai aveam speranță că voi face rost de ea, continuată cu întâlnirea cu M. și  conferința lui Alex Ștefănescu Eminescu și noi la care am fost amândouă și încheiată cu proiecția filmului Coborâm la prima la Ateneu și de discuția cu echipa de după. O doamnă din public, mamă a unui copil cu autism, s-a referit la persoanele cu dizabilități ca la unele cu alte abilități. De reținut această abordare frumoasă.

 

  • Astă vară, când dragii noștri medici veterinari se luptau să-l salveze pe Kotik, mama și cu mine le-am dăruit cartea Un motan pe nume Bob, scriindu-le dedicația aleasă de mama Din partea unor iubitoare de pisici pentru niște iubitori și tămăduitori de animale. Azi Bob s-a întors acasă, o prietenă librar de-a mamei, posesoare a trei pisici, ne-a oferit iubita carte despre motanul roșcovan care a dat sens vieții unui fost consumator de droguri.
  • Ce frumos lucrează Universul! I-am oferit lui N. niște cărți cu mandale și altele în care ești învățat să creezi mandale elaborate, iar ea mi-a spus că intenționează să predea un curs  de mindfulness și că-i vor fi de folos. În mod similar, am făcut un pachet cu cărticele foarte frumoase franțuzești pentru fetița prietenei mele de la București, ca să aflu azi că tatăl fetiței o învață franceză și că voiau să-i cumpere niște cărți în franceză pentru copii. Iar apoi i-am povestit prietenei mele că am fost la conferința lui Alex Ștefănescu, dar că nu mi-am cumpărat cartea lui Eminescu poem cu poem pentru că era 100 de lei și ea mi-a spus că o are ea și că mi-o oferă cadou. Ce să-ți mai dorești?

 

  • Cursul de Inteligență emoțională pe care mi-l predă N. este fabulos! Sunt recunoscătoare că am șansa asta nesperată de a lucra cu ea într-un mediu atât de securizant.

 

  • M-am bucurat că i-am oferit mamei o seară memorabilă la cinema la filmul Coborâm la prima.

 

  • Am întâlnit-o pe doamna N. la cinema. Ce om cald!

 

  • M-au bucurat trimiterile la Istoria artei din noul clip al Irinei Rimes.

 

  • Am cumpărat împreună cu mama o pâine și am hrănit cu ea porumbeii. A fost un moment deosebit cel în care ni se urcau pe încălțări în încercarea de a prinde cât mai multe bucăți de pâine. Bucurie procurată cu doi lei!

 

  • Acest noiembrie, la care mă gândeam cu înfrigurare, a venit cu vestea uimitoare că tratamentul urmat de mama a dat roade: o parte dintre noduli s-au restrâns, alții au dispărut cu totul.

 

  • Am fost împreună cu mama la Biserica Sf. Nectarie să-i oferim în dar sfântului o crăciuniță. ( I-am promis sfântului că, dacă o vindecă pe mama, o să-i ofer în dar flori)

 

  • Pe o pagină de Facebook din Cluj am găsit 3000 de redistruibuiri al mesajului despre pisicile care se adăpostesc pe roți sau lângă motor iarna. Bravo, Cluj!

 

  • O minune la supermarket: am cumpărat pentru fetița unui fost coleg cartea Povești de noapte bună, superb ilustrată, și, cum sunt puțin în mintea copiilor, mi-am dorit să iau un exemplar și pentru mine. Doar că, a doua zi, când m-am dus din nou la supermarket, ia cartea de unde nu-i. Am început să umblu prin tot magazinul în speranța că o voi găsi abandonată în altă parte decât în locul de pe raft, unde se găsea cu o zi înainte. Până la urmă mi-am spus că ăsta e un gând absurd, că n-am cum să cutreier tot Lidl-ul, doar-doar voi găsi cartea părăsită de vreun client  cine știe pe unde. Așa că m-am așezat la rând la casă, unde am văzut o lipie enormă abandonată. Nu pot să-mi explic ce a urmat decât ca pe o minune: am dat lipia deoparte ca să descopăr că fix sub ea  se afla un exemplar al Poveștilor de noapte bună care mă aștepta! Așadar, gândul că s-ar putea să găsesc poveștile oriunde aș fi căutat nu a fost chiar atât de absurd până la urmă. Și în viață, poveștile sunt oriunde. Trebuie doar să fii echipat corespunzător pentru a le descoperi.

povesti

 

 

 

 

 

 

ev luca

Din capitolul 5

Pescuirea minunată

„Și a zis Iisus către Simon: <<Nu te teme; de acum înainte vei pescui oameni. >>”

Vindecarea unui lepros și a unui paralitic

„…iată un om plin de lepră; și văzându-L pe Iisus, a căzut cu fața la pământ și I s’a rugat, zicând: <<Doamne, dacă vrei, Tu poți să mă curățești.>>Și întinzându-Și mâna, S’a atins de el, zicând:<<Vreau, curățește-te!>> Și îndată s’a dus lepra de pe el. Iar Iisus i-a poruncit să nu spună nimănui:<<Ci du-te, arată-te preotului, iar pentru curățirea ta să aduci jertfă, așa cum a rânduit Moise, să le fie lor mărturie. >>”

„Iar El se retrăgea în locuri pustii și Se ruga.”

„…și puterea Domnului era cu El, în aceea că  El tămăduia.”

„Și uimire i-a cuprins pe toți și-L slăveau pe Dumnezeu; și s’au umplut de frică și ziceau: <<Minunate lucruri am văzut astăzi.>>”

„Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Eu n’am venit să-i chem pe cei drepți, ci pe cei păcătoși la pocăință.”

Despre post

„Iar ei I-au zis: <<Ucenicii lui Ioan țin posturi dese și fac rugăciuni; tot așa și ai fariseilor;  dar ai tăi mănâncă și beau. >>Iar Iisus le-a zis: <<Puteți oare să-i faceți pe nuntași să postească în timp ce mirele este cu ei? Dar vor veni zile când mirele se va lua de la ei; atunci, în acele zile, vor posti.>>”

„Le-a spus și o parabolă: <<Nimeni nu rupe petic dintr’o haină nouă și-l pune la haină veche; altfel, cea nouă, se rupe, iar peticul luat din din cea nouă nu se potrivește cu cea veche. Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altfel, vinul nou va sparge burdufurile; și se varsă și vinul și se strică și burdufurile. Ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi și împreună se vor păstra. Și nimeni, după ce a băut vin vechi, nu vrea de cel nou, că zice: Mai bun e cel vechi.>>”

Din capitolul 6

Spicele culese sâmbăta

„Și a fost că într’o sâmbătă – a doua după Paști – El trecea prin holde, iar ucenicii lui smulgeau spice și le mâncau frecându-le’n palme. Dar unii dintre farisei au zis: <<De ce faceți ce nu se cuvine a face sâmbăta?>>Și Iisus, răspunzând, le-a zis: <<Oare nici pe asta n’ați citit-o, ce a făcut David când a flămânzit, el și cei ce erau cu el: cum a intrat în casa lui Dumnezeu și a luat pâinile punerii-înainte și a mâncat și a dat și însoțitorilor săi din ele, pe care nu se cuvine să le mănânce decât numai preoții. >>Și le spunea: <<Fiul Omului este Domn și al sâmbetei.>>”

Iisus le-a zis cărturarilor și fariseilor „Vă întreb eu pe voi: În zi de sâmbătă, se cuvine să faci bine sau să faci rău?; să mântuiești un suflet sau să-l pierzi?

Alegerea celor doisprezece apostoli

„Și a fost că în zilele acelea El a ieșit la munte să Se roage și a petrecut noaptea în rugăciune căre Dumnezeu.  Și când s’a făcut ziuă i-a chemat pe ucenicii Săi și a ales dintre ei doisprezece pe care i-a numit apostoli: pe Simon, căruia i-a zis Petru, și pe Andrei, fratele lui, pe Iacob și pe Ioan, pe Filip și pe Bartolomeu, pe Matei și pe Toma, pe Iacob al lui Alfeu și pe Simon numit Zilotul, pe Iuda al lui Iacob și pe Iuda Iscarioteanul, care a devenit trădător.”

„Și toată mulțimea căuta să se atingă de El, că putere ieșea dintr’Însul și pe toți îi vindeca.”

Predica de pe munte

„Și ridicându-Și ochii spre ucenicii Săi, zicea:

<<Fericiți sunteți voi, cei săraci, că a voastră este împărăția lui Dumnezeu.

Fericiți sunteți voi, cei ce flămânziți acum, că vă veți sătura.

Fericiți sunteți voi, cei ce plângeți acum, că veți râde.

Fericiți veți fi când din pricina Fiului Omului vă vor urî oamenii și vă vor izgoni dintre ei și vă vor ocărî  și când ca pe un rău vă vor lepăda numele. Bucurați-vă în ziua aceea și tresăltați, că iată, răsplata voastră multă este în cer; că părinții lor așa le făceau profeților.

Dar vai vouă, bogaților, că de pe-acum vă luați mângâierea.

Vai vouă, celor ce sunteți sătui acum, că veți flămânzi.

Vai vouă, celor ce râdeți acum, că veți plânge și vă veți tângui.

Vai vouă, când toți oamenii vă vor vorbi de bine, că părinții lor așa le făceau profeților mincinoși>>”

„Iar vouă, celor ce ascultați, vă spun: Iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc; binecuvântați pe cei ce vă blesteamă, rugați-vă pentru cei ce vă necăjesc. Celui ce te lovește pe obraz, dă-i-l și pe celălalt; pe cel ce-ți ia haina, nu-l împiedica să-ți ia și cămașa; oricui îți cere, dă-i; și de la cel ce-ți ia pe ale tale, nu i le cere.

„Și precum voiți să vă facă vouă oamenii, asemenea faceți-le și voi lor. Și dacă-i iubiți pe cei ce vă iubesc, ce mulțumire aveți? Că și păcătoșii-i iubesc pe cei care-i iubesc pe ei. Și dacă le faceți bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulțumire aveți? Că și păcătoșii tot așa fac. ”

„Și dacă dați cu-mprumut celor de la care nădăjduiți să luați înapoi, ce mulțumire aveți? Că și păcătoșii le dau cu-mprumut păcătoșilor, ca să primească înapoi întocmai. Ci iubiți pe vrăjmașii voștri și faceți bine și dați cu-mprumut nimic nădăjduind și răsplata voastră va fi multă și veți fi fiii Celui-Preaînalt; că El este bun cu cei nemulțumitori și răi.”

„Fiți milostivi, așa cum și Tatăl vostru este milostiv. Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și vi se va ierta. Dați și vi se va da.”

„Și le-a spus și o parabolă: <<Poate oare orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă?>>”

„Nu este ucenic mai presus de învățătorul său; dar orice ucenic desăvârșit va fi ca învățătorul său.”

De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, dar nu bagi de seamă bârna din ochiul tău? Sau cum poți să-i spui fratelui tău: Frate, lasă-mă să-ți scot paiul din ochi!, în timp ce tu nu vezi bârna din ochiul tău? Fățarnicule, scoate-ți mai întâi bârna din ochi și atunci vei vedea să scoți paiul care este în ochiul fratelui tău. ”

Că nu este pom bun care să facă roadă rea și nici, dimpotrivă, pom rău care să facă roadă bună. Că fiece pom după podoaba lui se cunoaște. Că nu se adună smochine din mărăcini, și nici struguri se culeg din rug.”

„Omul bun, din vistieria cea bună a inimii sale scoate ce este bun; iar omul rău, din vistieria inimii sale scoate ce este rău. Că din prisosul inimii  îi grăiește gura.”

„Tot cel ce vine la Mine și aude cuvintele Mele și le face, vă voi arăta cu cine se aseamănă: Este asemenea omului care, zidindu-și o casă, a săpat, a adâncit și i-a pus temelia pe piatră: și venind apele mari, puhoiul a izbit în casa aceea, dar n’a putut s’o  clintească fiindcă era bine zidită pe piatră. Iar cel ce aude, dar nu face, asemenea este omului ”

 

 

Pisici, autoturisme, iarnă sunt cuvintele cheie al mesajului pe care vreau să vi-l transmit prin această postare.

Când m-am trezit în dimineața aceasta am exclamat, ca un copil entuziasmat, A nins! Și poate pentru câteva clipe chiar asta am fost: un copil entuziasmat.

Apoi m-am lăsat prinsă de activități ( franceză, italiană, răsfoit din cartea lui Alex Ștefănescu- Eminescu poem cu poem) și am uitat complet de instalarea iernii în orașul nostru.

Mai spre seară, am intrat pe Facebook, unde mi-a atras atenția un mesaj prin care conducătorii auto erau atenționați să verifice motorul și roțile înainte de a porni mașina căci pe timpul rece pisicuțele ce nu au șansa unui cămin se ascund acolo.

Mesajul mi-a pus jar la inimă și mi-a amintit că anul trecut pe aceeași vreme am xeroxat un text similar și împreună cu mama am îndurat frigul și am pus fluturași pe mașinile oamenilor din cartierul nostru în speranța că așa vom salva cât mai multe pisicuțe.

După bucuria de dimineață la vederea ninsorii, mesajul citit despre ascunzătoarea pisicilor m-a făcut să reflectez și la partea mai puțin frumoasă a iernii și  să-mi doresc să contribui la salvarea felinelor adorate.

Am început să trimit mesaje individuale prietenilor din listă( pentru că nu știu opțiunea aceea care te ajută să trimiți același text tuturor) și am adăugat mesajul și în grupuri dedicate pisicilor. Se pare că această cale, de a mediatiza vestea prin intermediul clickurilor, e mai eficientă decât cea de anul trecut, căci unul dintre grupuri conține peste 120.000 de participanți, număr pe care nu am fi putut să-l egalăm prin ieșirile în cartier nici pe durata mai multor zile.

Ulterior, m-am gândit că și printre bloggeri sunt iubitori de pisici și de aceea am ales să scriu acest text, sperând că va fi citit de cât mai mulți dintre ei și că în acest mod, vom contribui împreună la salvarea cât mai multor pisici.

Închei cu mesajul pe care l-am găsit pe Facebook însoțit de fotografia care-ți face pielea de găină la gândul că micile patrupede ar putea avea un sfârșit crunt dacă oamenii nu ar ști de obiceiul lor de a se adăposti la motor și la roți pe timp de iarnă.

Vă rog să dați share la acest mesaj pe pagina dvs. Vă rog să claxonați înainte de a porni mașina. Verificați întotdeauna, vă rog. Vine frigul și pisicuțele se ascund la motorul cald.
Înainte de a porni mașina ridicați capota și verificați să NU fie vreun pisic acolo!!!Faceți puțin zgomot pe la cauciucuri ! Multe pisici mor în acest cumplit mod! Și mor in chinuri! Nu fiți indiferenți!!!

Vă rog să vă gândiți că salvarea unei pisici poate fi uneori la doar un click distanță.

Vă mulțumesc!

salveaza

Thank-you

an

Pe acest blog, de-a lungul timpului am creat câteva serii de texte, de la cele dedicate orelor de artă pentru copii, la cele despre evenimente la care am participat și m-au emoționat, de la citatele preferate din Evanghelii la Portretul chinezesc, prin care mi-am dorit să-i cunosc mai bine pe prietenii blogeri, de la poeziile studenției până la cele din ultimii doi ani.

Așa cum spuneam inițial în descrierea blogului, acesta e despre momentele pe care le-ai vrea prelungite într-o eternitate.

Cu timpul însă, după îmbolnăvirea mamei mele de cancer, am fost nevoită să adaug la descriere și despre momente de încercare, ale noastre, dar și ale altora.

Așa a apărut o serie nouă de texte, de care aș fi preferat să nu fie nevoie, despre copii sau mame tinere care au în comun cu mama mea cumplitul diagnostic.

Primul caz pe care l-am mediatizat prin intermediul blogului a fost al lui Dominic, băiețelul unui fost coleg de gimnaziu, care, în urma strângerii sumei de 200 000 de euro beneficiază de tratament la Paris, la cel mai bun institut oncologic pediatric din Europa, Gustav Roussy.

Al doilea caz pe care vi l-am făcut cunoscut este cel al Ralucăi,  mama Ilincăi, o fetiță de doi ani și jumătate. Datorită donațiilor făcute Raluca s-a tratat în Turcia, unde se va întoarce pentru operație.

De data aceasta vă voi ruga să donați cât puteți pentru a salva un suflețel pe nume Andreea, de cinci ani, care a ajuns să cunoască pe propria piele și la propriu și la figurat semnificația cuvântului morfină și în vocabularul căreia, printre cuvinte specifice copilăriei, s-a insinuat și înfricoșătorul cancer. Din câte am înțeles, Andreea este la Istanbul, unde beneficiază de tratament. Pentru continuarea acestuia încă are nevoie de 40.000 de euro. E mult, e puțin când e vorba de salvarea unui copil? Răspunsul îl are fiecare în mintea și în inima sa.

E lesne de înțeles că nu de like-uri la acest text e nevoie, ci de ajutor concret și de redistribuire pentru a fi citit de cât mai mulți potențiali îngeri ocrotitori.

Pe cei care nu au nicio posibilitate de a o ajuta financiar îi rog să o pomenească în mod constant în rugăciunile lor, oriunde s-ar afla. Chiar și când așteptați să se facă verde la semafor vă puteți ruga, poate așa va primi undă verde la viață Andreea.

Pentru a înlătura eventualele suspiciuni privind boala fetiței, adaug două documente care-i dovedesc diagnosticul. Le puteți vedea aici:

 

Donațiile se pot face în contul mamei Moisa Alina:
Lei: RO81BRDE240SV14472682400 deschis la BRD
Euro: RO73BRDE240SV14472842400 deschis la BRD

Vă mulțumesc!

DSC_2845

,,Cel mai minunat dar pe care ni l-a dat natura e gândirea.”

„Uneori abandonezi o haină care poate fi de calitate, pentru că nu-ți mai vine bine, alteori fiindcă ți s-a urât de ea și-ai vrea una nouă, care poate nu e de-aceeași calitate, însă e nouă.”

,,Nenorocirea are valoare absolută doar pentru cel asupra căruia se abate. Pentru spectator, nenorocirea are infinit de multe grade şi nuanțe.”

,,Sunt atât de puțini oamenii care mai ales în dragoste nu simulează, înșirând vorbe și gesturi  după un tipic în spatele căruia e gol.”

 ,,Un sfat foarte bun…să nu te amesteci în cearta nimănui niciodată. Nu poți să știi de partea cui e dreptatea. E bine să nu faci tu pe judecătorul. „

,,- Ce artă aţi învăţat din convieţuirea cu un mare scriitor?
– Arta de a tăcea oportun, pentru ca o dispută să se păstreze la obiect, în limite civilizate şi mai ales logice. Arta de a convieţui cu o persoană al cărei temperament este total diferit de al tău, aş zice arta convieţuirii paşnice şi a cântăririi propriilor defecte. „

„S-ar fi putut, dar nu te-am uitat. Eu nu uit nimic. Cîteodată mi-e frică să nu mor de-atâta memorie. Nu uit nimic şi pe nimeni. Iar cine-a-nsemnat ceva în viaţa mea, un ceas măcar… nu mai are nici o şansă să-l uit.” (Arta Conversaţiei)

,,Trebuie, întâi, să te apreciezi pe tine, să vezi câte defecte ai și să ți le cântărești cu miligramul. Să vezi că nu ești perfect, să vezi ceea ce ar trebui să suporte ceilalți de la tine. Și în felul acesta ajungi mult mai concesiv față de ceilalți. Judecata aceasta justă față de tine însuți este cel mai important lucru!”

,,Am de făcut ordine. Vreau să rastorn toate sertarele din mine cu fundu-n sus. Și vreau să beneficiez de privilegiul femeii singure. Vreau să nu fac ce n-am chef.”

„Trăim viaţa ca şi când am fi o specie eternă. Nu ne gândim niciodată că mâine poate fi prea târziu, că putem muri până mâine şi că tot ceea ce e al nostru azi, mâine poate fi cenuşă.”

,,În lumea asta ai să găsești totdeauna pe altul mai sărac și mai necăjit decât tine. Să-i dai totdeauna:să nu spui <<și eu sunt sărac și eu sunt necăjit.>> „Dau din ce am și din ce știu.”

,,Viitorul este imprevizibil, așa că totul se poate.”

,, Am fost obişnuită cu singurătatea şi întotdeauna am găsit cu ce să o mobilez.”

,, Memoria uită ce-a învățat, uită mult, dar nu ce a trăit!”

 ,,Când ni se întunecă sufletul, trebuie să-i aprindem o lumină.”

Dragii mei, în sfârșit am decis să postez acest text alcătuit din comentariile voastre despre picturile artistului rus Mihail Khokhlachev, cunoscut mai ales cu numele Michael Cheval. Îi rog pe cei care nu au comentat tablourile, dar doresc să o facă, să-mi trimită interpretările lor și poate voi alcătui o a doua parte a acestui text.

Mai am de făcut încă o precizare: am grupat comentariile voastre în ordinea în care le-am primit, deci cronologic. Sper să vă placă rezultatul.

800-

În tabloul On The Way Of A Destiny vaporul apare ca un căruț împins de mamă pentru că inițial oamenii au construit bărci pentru a explora ținutul apelor, accesibil doar prin înot. Mamele dau încredere și curaj copiilor să exploreze orice ținut. Mama este reprezentată ca o doamnă elegantă pentru că,  asemenea meșterilor care construiesc bărcile cu eleganță și uneori împodobeau cu un bust de femeie prova(partea din față a unui vas), mamele își educă pruncii cu gingășie și eleganță. Doamna plimbă căruțul dinspre o zonă aflată în furtună spre o zonă luminoasă pentru că vasele au fost construite să înfrunte și furtunile pe mare, iar mamele își ocrotesc și îngrijesc copiii ca să aibă mereu un destin luminos în față.

Interpretarea mea personală este că Madonna veghează asupra călătorilor pe mare ca o mamă care își ocrotește copiii. ( Maria-Nicoleta)

 

42

Prima pictură – femeia clepsidră(Time Difference). Un tânăr chipeș, aflat într-un parc, îmbrăcat în pantaloni bufanți și veston de ofițer, iar pe cap purtând chipiu de mareșal, aflându-se probabil pe la curtea vreunui mare prinț, dacă nu cumva era chiar el prințul, admiră o clepsidră pe care o ține în mână. Nimic special, un simplu moment de reflecție asupra acestui obiect cu care odinioară se măsura timpul.

Interesant este faptul că în fața lui se află o altă clepsidră, care este cu totul ieșită din comun pentru că este jumătate om. O tânără pare că a luat forma unei clepsidre. Oare cine o fi transformat-o pe biata fată în clepsidră? Poate oare tânărul chipeș să o scoată de acolo? Sau poate că el este cel care a închis-o, iar acum își admiră creația. Dar mă întreb ale cui sunt chitara și umbrela? Iar bufnița ce șade pe clepsidră ne sugerează că urmează să se însereze, sau poate ea semnifica altceva? Tabloul ăsta ne pune în mare încurcătură, și după ce îl analizăm rămânem cu mai multe întrebări decât cu răspunsuri. (Marius)

504

Pictura doi – femeia fagure(Honey-Sweet Serenade). Iată un tablou care este foarte dulce. O domnișoară jumătate om jumătate, fagure de miere, cântă la o vioară ce se aseamănă pe alocuri cu o albină. La picioarele sale se află o floare, pe care nu o recunosc, din care albinele probabil că își extrag nectarul. Ce ne sugerează tabloul? În primul rând că muzica este la fel de dulce ca mierea. Dar nu orice fel de muzică, ci muzica clasică, muzica cultă, pentru că doar ea ne poartă pe un tărâm fermecat. Tot ce trebuie să facem este să o gustăm precum un fagure de miere. (Marius)

scara portativ

Pictura trei – Trepte cu claviaturi(Grades Of Inspiration) Din nou muzica. Nimic pe lumea asta nu ne poate apropia de sublim la fel cum o poate face muzica. În acest tablou o fată cântă la un pian ce se întinde pe treptele unei scări în spirală. Scările sugerează înălțimea, acea înălțime a spiritului pe care o putem dobândi prin muzică. În acest tablou nu numai fata cântă, ci și păsările care stau așezate pe coiful ei. Este o comuniune între om și natură, prin muzică. Observăm pe jos mai multe hârtii cu note muzicale. Ne putem întreba, oare ce muzică se aude în acest tablou? Oare ce partituri clasice interpretează fata? Sa fie oare Clair de Lune a lui Debussy? sau A fost odată în Paris a lui Erik Satie? Sau poate că sunt de fapt Nocturnele lui Chopin. Da, pun pariu că Nocturnele lui Chopin se aud in acest tablou…(Marius)

 

circle of time

Fiecare dintre noi avem pe acest pământ un timp pe care îl numim viață. „Totul ia timp…și timpul ia tot”, spunea Mihai Eminescu.

Cercul timpului nostru este unul limitat și nimeni nu știe când se va închide. Numai de noi depinde însă cum îl desenăm, până când este gata. Și, mai ales, cu ce desenăm?

Ne putem pune o mască, să nu ne sară culorile în ochi. Sau să nu ne vadă lumea în profunzime. Sau ne  putem da masca la o parte și să desenăm cu sufletul.

În această viață, cel mai important este să ne arătăm culorile din inimă și să desenem frumos împreună. Să facem din viață o artă.

Cam așa văd eu pictura aceasta(Circle of Time) și vă las și pe voi să îmi spuneți ce vedeți. (Nicoleta)

 

48

În desenul Perfect Stranger Luna îi cântă o serenadă Soarelui, în mijlocul tuturor elementelor( metal, piatră, pădure-lemn, aer, apă.) E prezent și regnul animal prin intermediul pisicii. Avem deci o simfonie a Universului. (Anasylvie)

Delighted-by-light-III.jpg

În Delighted by Light III, cei doi protagoniști iau o cină romantică la apus( sau la răsărit, un mic dejun neobișnuit). Par a fi din secolul al XVIII-lea sau pe acolo, dar ea are un guler stil Tudor. Dau cu zarul, deci sunt fataliști. El totuși are becuri atașate la pălărie, deși doar unul este aprins, deci nu își folosește întreaga capacitate. Amândoi lasă să vorbească vinul și zarurile. (AnaSylvie)

 

Music of the Night

În Music of the Night, în fiecare noapte, după ce toate pleoapele s-au închis și toate mințile au adormit, măreața lună coboară pe pământ și se face mică-mică, cât un pumn de lumină și însuflețește o harpă alcătuită din lujerii plantelor.  De jur împrejurul ei, toate florile, frunzele, roadele și păsările prind viață și încep să cânte atât de dulce și suav, încât toți greierii, înzestrați și ei cu chipuri umane pentru un ceas, amuțesc cu gurile deschise, neîndrăznind să iasă din umbra firelor de iarbă.  Se străduiesc din răsputeri să învețe cântecul lunii, iar de îndată ce aceasta se ridică, maiestuoasă, înapoi pe tronul ei ceresc, încearcă să reproducă cele auzite. Noapte de noapte, greierii se chinuie să cuprindă orchestra lunii în chitara lor minusculă. Noapte de noapte, cântul greierilor se aude până departe,  osteneala lor umple lumea, însă nu izbutesc niciodată să găsească acordurile potrivite. Luna, de sus, le vede deznădejdea și i se face milă, așa că se coboară zi de zi, încercând să le aline durerea și să îi învețe taina.

Aceea este adevărata muzică a nopții, aceea este adevărata simfonie a naturii, aceea este cea mai mare taină a întunericului, pentru că niciun om nu o va cunoaște vreodată. (MeddArtis)

 

Teleportation

Mie tabloul Teleportation mi-a atras atenţia şi am identificat câteva simboluri în el. Ziua şi noaptea (sugerată de lampa aprinsă), elemente din natură (apă, lemn, foc – tot de la lampă), anotimpurile – iarna sugerată de schiuri, toamna, vara. Culorile albastru, portocaliu şi verde sunt de asemenea asociate şi acelor anotimpuri, dar şi elementelor cer, apă, foc.

Cel care învârte de manetă are alura unui dirijor şi ar putea simboliza trecutul şi întoarcerea la el – şi prin schiurile întoarse, şi prin faptul că, prin „acţiunile” lui, ea pare că devine nostalgică. Ea- reprezentată ca un valet de pe cărţile de joc, alături de romburile de pe faţa de masă mă duce cu gândul la viaţa ca o sumă de alegeri, ca o loterie.

Şi bineînţeles, elementul central, muzica prin care te poţi întoarce în timp, retrăind clipe trecute, dar pe măsură ce se aude o melodie, trec şi clipe din prezent, asta fiind sugerată prin frunzele uscate care cad. (Potecuța)

 

Distant Call of Unbeknown Aspiration

Tabloul Distant Call of Unbeknown Aspiration este impresionant. Îmi transmite o stare de celebrare a frumuseții. Femeia, în chip de zeiță, este așezată în centrul universului, mai sus de terestru, la nivelul norilor. Probabil este închipuirea zeiței frumuseții, din Mitologia antică. Mă fascinează amornizarea culorilor și cumințenia transpunerii acestei frumuseți, care invită la descoperire.(Anca)

Vă mulțumesc tuturor că ați răspuns la propunerea mea!