Foarte altfel. Inițial mi-a părut o lume a copilăriei , apoi mi-am dat seama că doar lumina și culorile erau copilărești. Altfel mi-au plăcut mult câteva: cea cu vioara sanie și note risipite sau pierdute in jur, și cea cu fata ce citește m-a impresionat, dar și mărul mi-a plăcut. Cuierul e nemaipomenit deși îți induce o spaimă mică. 😁
Mulțumesc mult Ruxi, că împărți bijuteriile cu noi. 😘❤️
Cu drag, Ina, mi-a plăcut că mi-ai spus Ruxi, bunica mea paternă îmi spunea Ruxană, a fost plăcut să-mi amintesc de ea. Abia aștept să vină cele două zile de miercuri pe lună să vă răsfăț cu noi descoperiri. 😘❤️
Aaa! Ce deosebite picturi cu povesti tare ciudate. Greu de ales, dar parca imi plac mai mult marul si caietul zburand.
Iarasi o noutate pentru care iti multumesc, draga Roxana!
Happy WW
Sunt pur si simplu fantastice! Nu stiu care e mai frumoasa, dar cred ca impactul cel mai mare mi l-a produs cea cu interpretul de pe scena, care canta la violoncel, cred? Parca simti esenta unei muzici fantastice vibrand. Multumesc! ❤
Ce mult îmi plac, Roxi! Cred că am să și împrumut vreo două, dacă-mi permiți (pe cea cu clepsidra și pe aceea cu caietul), fiindcă îmi inspiră fiecare dintre acestea câte o poveste. 🙂 De altfel, și arta Nadiei Strelkina, ce mi-a inspirat „Oximoron” tot pe blogul tău am descoperit-o într-o altă zi de miercuri. Și-ți mulțumesc și eu pentru răsfățul artistic! 🤗❤️
Mă bucur mult! Chiar te invit să le împrumuți, pe oricare. Poți urmări tag-ul Miercurea fără cuvinte și acolo vei găsi cam tot ce am postat de-a lungul timpului. ❤
Mulțumesc pentru lumea asta de poveste!
Cu drag, Potecuță!
Ciudate picturi… Unele mi se par puțin înfricoșătoare, dar toate sunt interesante.
Happy WW, dragă Roxana!
Sunt curioasă care vi se par înfricoșătoare, eu nu le văd deloc așa. Mulțumesc pentru vizită, doamna Zina! 🙂
Foarte altfel. Inițial mi-a părut o lume a copilăriei , apoi mi-am dat seama că doar lumina și culorile erau copilărești. Altfel mi-au plăcut mult câteva: cea cu vioara sanie și note risipite sau pierdute in jur, și cea cu fata ce citește m-a impresionat, dar și mărul mi-a plăcut. Cuierul e nemaipomenit deși îți induce o spaimă mică. 😁
Mulțumesc mult Ruxi, că împărți bijuteriile cu noi. 😘❤️
Cu drag, Ina, mi-a plăcut că mi-ai spus Ruxi, bunica mea paternă îmi spunea Ruxană, a fost plăcut să-mi amintesc de ea. Abia aștept să vină cele două zile de miercuri pe lună să vă răsfăț cu noi descoperiri. 😘❤️
Deci așa am să-ți spun dacă mă lași și nu cer prea mult. Cât despre ziua de Miercuri, abia aștept să ne incanti. ❤️
Aaa! Ce deosebite picturi cu povesti tare ciudate. Greu de ales, dar parca imi plac mai mult marul si caietul zburand.
Iarasi o noutate pentru care iti multumesc, draga Roxana!
Happy WW
Cea cu mărul e și preferata mea, dragă Suzana! 🙂
Sunt pur si simplu fantastice! Nu stiu care e mai frumoasa, dar cred ca impactul cel mai mare mi l-a produs cea cu interpretul de pe scena, care canta la violoncel, cred? Parca simti esenta unei muzici fantastice vibrand. Multumesc! ❤
Cu mult drag, Anasylvi! E interesant cum o artă- pictura te-a dus la altă artă-muzica. ❤
Imi plac sinesteziile. ❤
O artă plină de fantezie, în care parcă mă simt ca acasă. Foarte frumos, Roxi! 🙂
E extraordinar că ai găsit sentimentul de acasă în aceste picturi. Mi s-a întâmplat și mie cu unii artiști. 🙂
Ce mult îmi plac, Roxi! Cred că am să și împrumut vreo două, dacă-mi permiți (pe cea cu clepsidra și pe aceea cu caietul), fiindcă îmi inspiră fiecare dintre acestea câte o poveste. 🙂 De altfel, și arta Nadiei Strelkina, ce mi-a inspirat „Oximoron” tot pe blogul tău am descoperit-o într-o altă zi de miercuri. Și-ți mulțumesc și eu pentru răsfățul artistic! 🤗❤️
Mă bucur mult! Chiar te invit să le împrumuți, pe oricare. Poți urmări tag-ul Miercurea fără cuvinte și acolo vei găsi cam tot ce am postat de-a lungul timpului. ❤
Îți mulțumesc mult!❤
Cu drag. ❤
❤️
Parca ar fi desprinse din vise.
Foarte interesante 🙂
Așa e, Rux. 🙂